Din Nisporeni la Nazaret

Mii de moldoveni, care muncesc în străinătate, s-au întors în Moldova, ca să fie de sărbători alături de familie şi prieteni. Pentru că numărul celor aflaţi peste hotare este de ordinul sutelor de mii, nu toţi au posibilitate să revină acasă.

Dacă au întămpinat greutăţi, au avut puterea să le depăşească. Sunt cei care-şi croiesc singuri soarta şi nu aşteaptă nimic de la nimeni. Sunt puternici, nu renunţă niciodată la ceea ce şi-au propus, îşi asumă răspunderea pentru succes, dar şi pentru eşec, îşi respectă familia, tradiţiile şi ţara, pun dragoste în ceea ce fac şi nu le este frică să o ia mereu de la început. Sunt moldoveni, pe care i-am cunoscut departe de casă.

Nisporenianul Igor Zestrea locuieşte de câţiva ani împreună cu familia în oraşul israelian Nazaret. A avut toate experienţele posibile, pe care un emigrant le poate avea. În schimb, Ţara Sfântă i-a oferit tot ce Moldova nu a putut să-i ofere. Iată povestea lui.

Igor Zestrea: „Părinţii soţiei mele sunt evrei şi au hotărât să se repatrieze pe pământul lor. Am venit în ospeţie. Nu am primit de-odată cetăţenia.”

Europa Liberă: Câţi ani ai aşteptat cetăţenia israeliană?

Igor Zestrea: „Din 99 până în 2006.”

Europa Liberă: Chiar şi dacă soţia avea cetăţenia Israelului, statului Israel?

Igor Zestrea: „Da, se socoate că dacă vii şi nu eşti evreu, sau nu eşti cetăţean, să nu fie că vii la muncă, sau că minţi că eşti căsătorit. Multe chestii pe vremea ceea se făceau în felul ăsta.”

Europa Liberă: Şi totuşi, ai început şederea ta aici, în statul Israel, muncind la negru?

Igor Zestrea: „Nu că e ilegal. Eu avem dreptul la muncă, dar pur şi simplu n-am avut dreptul la singurul vot, când era votarea în ţară. Dar în general, am început-o de la zero. N-aveam o copeică după sufletul meu. Am trăit un timp oarecare la soacră-mea, pe urmă am luat în chirie apartament şi aşa puţin-puţin ne-am ridicat, că am cumpărat şi automobil. Am şi apartamentul meu propriu.”

Europa Liberă: Te-ai stabilit şi rămâi aici?

Igor Zestrea: „Da, dar oricum pentru mine pământul natal o să rămână Moldova. Anume Nisporeni.”

Europa Liberă: Cum se câştigă o bucată de pîine în străinătate? E greu?

Igor Zestrea: „Cei care muncesc după graniţă, muncesc foarte greu. Plec de la orele cinci şi jumătate la muncă şi mă întorc la opt seara, de-acum sunt în casă.”

Europa Liberă: Tu ai început ca muncitor la construcţii. Ulterior, totuşi, ţi-ai găsit un job, o profesie, alta decât cea din construcţie.

Igor Zestrea: „După profesia mea, că am fost zootehnic, de nevoie am învăţat toate tencuielile, a face vopsea, a face instalaţie.”

Europa Liberă: Te-ai reprofilat, practic, fiind medic veterinar.

Igor Zestrea: „Da, viaţa te impune să înveţi de toate.”

Europa Liberă: Şi acum ce faci?

Igor Zestrea: „Acum eu sunt muncitor la o fabrică, care face plastic. Scaunele de la stadioane sunt făcute din masa plastică, pe care o pregătim noi.”

Europa Liberă: Ţi-a fost uşor să te integrezi? Ai învăţat limba? Trebuie să înveţi limba? Cum e? Trebuie să cunoşti cultura, istoria statului Israel?

Igor Zestrea: „Limba numaidecât trebuie s-o ştii, pentru că dacă nu ştii limba este foarte greu şi nu te poţi ridica pe o scară mai sus în timpul ce eşti în ţară. Deci, limba o ştiu, ştiu şi a scri.”

Europa Liberă: Ai făcut cursuri?

Igor Zestrea: „Nu, în timpul muncii. De ici puţin, de colo puţin.”

Europa Liberă: Ai şi o fetiţă? Şcoala e scumpă?

Igor Zestrea: „Am o fetiţă, o cheamă Valeria. Da, plătim pentru şcoală, plătim pentru cărţi. Nu e nimic pe degeaba.”

Europa Liberă: Dar nu te-ai temut de greutăţi, nu ţi-a fost frică.

Igor Zestrea: „Nu. Mulţumesc părinţilor mei că nu m-au lăsat să mă tem de muncă, sau de ceva. Mi-a prins bine în viaţă că nu m-am temut să încep ceva nou. Şi am început, cum am spus, de la zero. Am început a munci, munceam şi noaptea şi zi, câte o dată nu veneam şi acasă, munceam 24 de ore. Acum îmi este mult mai uşor, sunt mulţumit.”

Europa Liberă: Păi, văd că vin părinţii în ospeţie, ai apartament cu patru camere. Ce sfat ai avea pentru cei, care rămân romantici şi vor să se pornească la muncă aici în Israel?

Igor Zestrea: „Mulţi bani n-or să câştige. Munca este foarte grea, trebuie să munceşti foarte mult.”

Europa Liberă: Criza a afectat economia ţării şi pe voi, cei care aţi venit din alte ţări?

Igor Zestrea: „Da, se face simţită criza, că putem să nu muncim câte o săptămână-două, să stăm acasă. Dacă nu munceşti şi stai acasă, nimeni nu-ţi plăteşte, dar toate cheltuielile – apa, lumina, apartamentul – nimeni nu te întreabă, ai muncit sau n-ai muncit, dar trebuie să plăteşti.”

Europa Liberă: Politica din Republica Moldova te interesează? Ai mers la alegeri?

Igor Zestrea: „La alegeri n-am mers, dar mă deranjează ceea ce se petrece în ţară.”

Europa Liberă: Dar de ce nu ai mers la alegeri?

Igor Zestrea: „N-am timp liber mult.”

Europa Liberă: Ce părere ai despre ceea ce se întâmplă în Moldova?

Igor Zestrea: „Aş vrea să fie bine pentru poporul moldovenesc.”

Europa Liberă: Dar ce înseamnă să fie bine?

Igor Zestrea: „Să fie toţi îndestulaţi. Fiecare om să poată să aibă şi el ca aici, în ţară, dreptul la muncă, să fie îndestulat, ca să nu fie oamenii fără muncă. De exemplu, Chişinăul este frumos, este aranjat şi tot ce e prin prejurul Chişinăului este uitat”

Europa Liberă: Adică provincia. Mai departe de capitală, în sate este mult mai multă sărăcie. Dar nu ţi se pare că totuşi foarte mulţi semeni, de vârsta ta, tineri de 30 de ani un pic s-au lăsat pe tânjeală, sunt mai lenoşi, dacă e să spunem sincer.

Igor Zestrea: „Din cei rămaşi, poate s-au dezamăgit în ceea ce văd ei şi pur şi simplu au lăsat mîinile în jos. Nu e bine, dacă omul n-o să hotărască pentru el, altcineva n-are să hotărască. Eu aşa socot. De exemplu, eu cum muncesc aici, dacă eu nu mă duc şi nu mă zbat pentru munca mea, pentru copeica mea, altcineva nu o să vină să se zbată, să spună: poftim, na-ţi câţiva bani şi trăieşte.

Dacă omul este interesat ca să câştige ceva, el pleacă la muncă şi face ceva. Dar dacă nu este interesat, ce-i rămâne lui? Ori să bea, ori să se ocupe cu furturi, cu altceva. Dar dacă statul este interesat ca omul ăsta să trăiască, să aducă un bun venit pentru ţară, el o să aibă grijă.”

Europa Liberă: Ce salariu ar trebui să aibă un moldovean?

Igor Zestrea: „Minimum o mie de dolari, cum la noi este minimum aici, în Israel, o mie de dolari. Aşa şi acolo. Cu ce e mai rea Moldova decât Israelul? N-aş spune. Deci, omul care munceşte aici, este şi responsabil. Am în vedere, când vreai să faci ceva cumpărături mai mari şi vede că el munceşte, deci se uită altfel. De-acum că el munceşte şi el poate să se achite, de exemplu, luând credit.”

Europa Liberă: Şi tu ai luat credit pentru a-ţi procura acest apartament.

Igor Zestrea: „Da, eu am luat credit pe 25 de ani la apartamentul ăsta şi din cauza că creditul e mare, trebuie să muncesc. Dacă nu muncesc, a venit statul mi-a luat tot şi am rămas cu pielea goală.”

Europa Liberă: Uite, se apropie Anul Nou, ce mesaj ai avea?

Igor Zestrea: „ Că mă aflu aici, asta nu înseamnă că eu am uitat unde m-am născut şi unde am trăit. De multe ori intru la Internet, la Nisporeni şi mă uit fel de fel de rolere video, mă simt că sunt acolo. Şi aş vrea să le doresc multă sănătate, să fim toţi sănătoşi. Că dacă o să fie sănătate o să fie şi de muncă, şi bani, şi celelalte. Şi multă înţelepciune pentru politicienii de la Chişinău, care trebuie să guverneze ţara în următorii patru ani.”

*

Dacă moldovenii au şansa să iasă din ţară şi să înveţe de la alte naţiuni, această experienţă poate fi o comoară pentru societatea moldavă. Învăţând de la alţii, devii mai modest, dar şi aduci ajutor pentru următoarele generaţii în ţară. Este convingerea lui Ion Maftei, originar de la Baucci-Moldoveni, o localitate de prin părţile Cahulului. L-am cunoscut la Tel-Aviv.

Ion Maftei: „Eu mai aveam cunoştinţe, fusesem încă mai înainte, în 95, am făcut aici legături. Mai aveam cunoştiţe, care au venit repatriaţi din ţară evrei. Am trăit împreună la Chişinău şi au fost doritori să mă vadă, chiar mi-au făcut invitaţie. Şi uite, am venit încoace. Mai am legături, muzicieni sunt aici, dansatori sunt, de la „Moldoveneasca” sunt care au dansat.”

Europa Liberă: Cum se integrează moldovenii aici?

Ion Maftei: „Poziţia mea e bună, că am nimerit bine, dar sunt care, din păcate, nu prea.”

Europa Liberă: Aţi învăţat limba ivrită?

Ion Maftei: „Bineînţeles.”

Europa Liberă: Pe cât de mult contează să cunoşti limba ţării?

Ion Maftei: „Ştiţi, sunt care au şi şapte ani aici, care nu cunosc. Dar dacă doreşti, însuşeşti şi limba, obiceiurile, tradiţiile, în primul rând. Sunt care mi-au plăcut, ceea ce mi-a fost frumos pentru mine, am îmbogăţit cu ceva, ce folclor au, şi tradiţii frumoase.”

Europa Liberă: Cum se câştigă banul în străinătate?

Ion Maftei: „Banul cinstit aici trebuie să munceşti. Ca să fie banul trebuie să fie banul curat şi cinstit, ăsta e ban. Dar, vă daţi seama, evreul banul din buzunar în vânt nu-l dă niciodată. Muncim, ceea ce mi-i drag, fac.”

Europa Liberă: Câte ore în zi munciţi?

Ion Maftei: „Opt ore. Fiindcă îmi place şi mi-i drag ceea ce fac şi muncesc.”

Europa Liberă: Da ce faceţi?

Ion Maftei: „Cu ghipso-cartonul, construcţii. Am câştigat un respect. Ştiţi, când sunt sărbători, de obicei stau o zi. A doua zi nu mai pot sta acasă, că vreau să muncesc. Am venit să muncesc. Bineînţeles, că mă plătesc, bineînţeles. Şi mă plătesc nu rău.”

Europa Liberă: Ce înseamnă că vă plătesc nu rău?

Ion Maftei: „Mulţi poate şi doresc, şi visează la salariul meu. Un salariu bun. 150 de euro pe zi. Şi
lucrul e curat.”

Europa Liberă: V-aţi gândit, ca banii adunaţi aici să-i aduceţi în Republica Moldova? Să iniţiaţi o afacere?

Ion Maftei: „Bineînţeles. Am soţie, copii, nepoţi am. Bineînţeles.”

Europa Liberă: Când aveţi de gând să vă întoarceţi în Moldova?

Ion Maftei: „Nostalgia mă îndoaie, asta e.”

Europa Liberă: Dar vă interesează ceea ce se întâmplă în politica moldovenească?

Ion Maftei: „Bineînţeles.”

Europa Liberă: Aţi mers la alegeri?

Ion Maftei: „Bineînţeles. Aşteptăm schimbări, poate or fi şi dă Doamne să fie radicale. Lupu ar putea să facă treabă. Noi sperăm, că e băiat deştept şi ar putea să meargă împreună cu ceilalţi, cu Ghimpu, cu Filat, să împartă bucăţica toţi, frăţeşte. Ce a fost – noi am văzut, dar ei ar trebui să facă ceva să ieşim din situaţia asta, din criza asta.”

Europa Liberă: Dar ce probleme trebuie în Moldova să fie rezolvate? Ce probleme, în primul rând?

Ion Maftei: „Ştiţi, prea mulţi poliţişti şi puţină dreptate avem, din păcate. Se plăteşte mită.”

Europa Liberă: Dumneavoastră aveţi un salariu foarte bun aici, în Israel. La ce salariu aţi reveni în Moldova? Cam ce salariu v-ar trebui să câştigaţi acolo?

Ion Maftei: „Aş vrea pensionarii să-şi poată permite să plătească apartamentul, să cumpere o bucată de carne, care nu o mănâncă mulţi, din păcate. Lumina nu au cu ce plăti şi asta ar trebui să-i ajute statul.”

Europa Liberă: Sărăcia e mare?

Ion Maftei: „Mare, sărăcie mare.”

Europa Liberă: De ce e săracă Moldova?

Ion Maftei: „N-ar trebui să fie asta.”

Europa Liberă: De ce e săracă?

Ion Maftei: „De ce e săracă? Pentru că Guvernul aşa se gândeşte. Noi avem de unde şi sunt sigur, că ar putea să facă cel puţin pensionarilor şi studenţilor, asta e viitorul nostru.”

Europa Liberă: N-aţi spus concret, la ce salariu aţi reveni în Moldova?

Ion Maftei: „Cel puţin un 500 de dolari să fie salariul”

Europa Liberă: Pe lună.

Ion Maftei: „Da. Dar pensionarului nu mai puţin de 300. Bătrânii să poată să-şi permită la un nepot să-i cumpere o bomboană, nu nepotul să-l hrănească.”

Europa Liberă: Acum suntem în toiul sărbătorilor de iarnă. Ce faceţi?

Ion Maftei: „Mai sunt de alde mine aici. Facem câte un pachet acasă. Trimitem câte un pachet.”

Europa Liberă: Ce puneţi în pachet?

Ion Maftei: „De obicei la nepoţi bomboane, o surpriză soţiei, care asta numai ea o ştie şi copiilor. Icoane trimitem, pământ, este ulei, mir din ăsta, chiar şi lumânări, 33.”

Europa Liberă: Vârsta lui Isus Hristos.

Ion Maftei: „Vârsta lui Isus Hristos.”

Europa Liberă: 33 de lumânări. Sărmăluţe, plăcinţele, cine vă găteşte?

Ion Maftei: „Sunt aici vecine, care lucrează ca îngrijitoare pentru bătrâni. Vine cineva de acasă, ne aduce un pahar de vin, o bucată de slănină de acasă, necătând că aici sunt de toate, e mai scump de acasă şi e mai dornică, suntem mai dornici. Avem unde să ne întâlnim, avem un brad, făcem hore, sârbe.”

Europa Liberă: Aţi fost în rol de Moş Crăciun în aceşti 10 ani?

Ion Maftei: „Mai aproape în tot anul.”

Europa Liberă: În tot anul sunteţi Moş Crăciun?

Ion Maftei: „Moş Crăciun în tot anul şi cadourile fac. Sunt care mai proaspeţi veniţi, că nu-şi permit după buzunar, le mai fac câte un prezent. Moş Crăciun le mai face câte un cadou.”

Europa Liberă: Ce le doriţi celor de acasă?

Ion Maftei: „În primul rând sănătate. Să ne aştepte.”

Europa Liberă: Aveţi emoţii?

Ion Maftei: „Bineînţeles.”

Europa Liberă: V-au dat ochii în lacrimi. De ce?

Ion Maftei: „Îs dornic să-i văd.”

Europa Liberă: Un an fericit, cu multe împliniri şi Doamne ajută.

Ion Maftei: „Multă sănătate şi an nou, şi Crăciun fericit tuturor celor de acasă, părinţilor, rudelor, colegilor, prietenilor mei.”

*

Au fost doar două din poveştile moldovenilor, aflaţi la lucru în Statul Israel. M-am convins a câta oară, că dacă au ceva în comun cei plecaţi peste hotare, este puterea lor de muncă. Despre cooperarea bilaterală moldo-israeliană am discutat la Ambasada Moldovei de la Tel-Aviv cu Anatol Vangheli, însărcinat cu afaceri.

Anatol Vangheli: „Relaţiile moldo-israeliene astăzi sunt la un nivel satisfăcător, deşi mai sunt rezerve, mai este un potenţial nevalorificat, care pe parcursul perioadei ce urmează, cu stabilirea poate a unor priorităţi noi, va fi implementat.”

Europa Liberă: Faptul că ministrul de Externe al Israelului, domnul Liberman, totuşi provine, are rădăcinile în Republica Moldova, ar favoriza aceste relaţii, îmbunătăţirea lor?

Anatol Vangheli: „Idiscutabil da, pentru că domnul Liberman şi înainte de a deveni ministru, şi de când a preluat careva posturi importante şi în guvernele precedente, şi actualmente poate fi considerat o susţinere enormă în Israel, pentru că Israelul este un stat unde abordarea de lobby este foarte importantă. Sperăm că va acorda şi în continuare susţinere atât realizării priorităţilor, inclusiv la stabilirea unor relaţii mai strânse cu partenerii din statul Israel.”

Europa Liberă: Care ar fi interesul Israelului pentru o bună cooperare cu Republica Moldova? Şi nişte domenii prioritare unde s-ar putea vedea o aşa dezvoltare a relaţiilor bilaterale?

Anatol Vangheli: „Statul Israel are o abordare specifică faţă de relaţiile cu partenerii săi, în primul rând prin prisma conflictului israelo-arab. Statul Israel aşteaptă şi solicită în permanenţă susţinere în combaterea terorismului, antisemitismului. Şi Republica Moldova, putem spune, este un partener de nădejde în acest sens, pentru că oferă atât în plan bilateral, cât şi în plan multilateral susţinere în atingerea obiectivelor respective.

Ar fi şi alte domenii importante, pe lângă dialogul politic. Ar fi relaţiile economice, ar fi colaborarea în domeniul medicinii, unde Israelul are experienţă vastă şi ar putea oferi know-how-ul său în cadrul diferitelor proiecte în parteneriat cu Republica Moldova. Ar putea fi domeniul agriculturii, unde iarăşi, pornind de la specificul ţării noastre – agricultura fiind un domeniu important, Israelul ar putea să-şi ofere tehnologiile sale, experienţa sa, în implementarea unor proiecte, care în Israel au adus o rentabilitate maximă.”

Europa Liberă: Bine, dar de ani de zile tot aud că ar fi bine investiţiile israeliene să ajungă în Republica Moldova şi totuşi se bate pasul pe loc.

Anatol Vangheli: „Iarăşi, pornind de la faptul că statul Israel este într-un fel curtat cam de toate statele lumii pentru experienţa pe care o are, pentru nivelul avansat în diferite domenii. Deci, toţi îşi doresc investiţii din Israel. Bineînţeles că investitorii israelieni caută o piaţă stabilă, o piaţă care să le aducă interes, în primul rând. Aceasta e abordarea businessman-ului şi în Republica Moldova premizele chiar în ultimul an au fost create pentru a asigura investitorul israelian, că Republica Moldova este o ţară cu o stabilitate politică, în primul rând. Deci, pe viitor să sperăm, că aşa va fi – cu o stabilitate economică, unde legile adoptate de Parlament nu pot fi schimbate într-un termen scurt în favoarea unor situaţii.”

Europa Liberă: Sau interese.

Anatol Vangheli: „Sau interese, bineînţeles.”

Europa Liberă: Tot de multişor se vorbeşte despre abolirea regimului de vize. Este foarte important, mai ales că foarte mulţi moldoveni sunt cu gândul de a ajunge pe Pământul Sfânt, aici în statul Israel.

Anatol Vangheli: „Da, aveţi dreptate. Indiscutabil, este un domeniu de primă abordare, pentru că Republica Moldova, după cum cuoaşteţi, a făcut primul pas necondiţionat în anul trecut, din luna iunie fiind abolit regimul cu vize cu Israelul din partea Republicii Moldova. Şi ţara noastră aşteaptă un pas, dacă nu similar, cel puţin pe etape privind facilitarea regimului de vize cu statul Israel. Este o experienţă şi o reuşită deja în abordarea statelor vecine Republicii Moldova. Ucraina, care din februarie 2011 va aboli regimul cu vize în mod reciproc şi cu Rusia, care a dat deja rezultate mari, turiştii ruşi formând o piaţă a turismului foarte impunătoare.”

Europa Liberă: Şi cu Moldova cam pe când ar putea deveni realitate această abolire a regimului de vize?

Anatol Vangheli: „Se vor începe negocierile în 2011 şi sperăm ca să nu plătească taxa pentru vize iniţial. Ulterior alte facilităţi ca într-un termen de până la doi ani poate să reuşim o avansare mai semnificativă în privinţa liberalizării regimului de vize.”

Europa Liberă: Câţi moldoveni s-ar afla în Israel?

Anatol Vangheli: „Ar fi în jur de o mie de persoane cu statut permanent, israelieni cu cetăţenia Republicii Moldova şi muncitori cred că ar fi în jur de cinci-şapte mii de persoane, care activează în prezent în diferite domenii, atât construcţii, cât îngrijirea persoanelor în etate.”

Europa Liberă: Apropo, mulţi sunt cei care mai visează să ajungă aici la muncă în Israel, fie pe cale legală, fie pe cale ilegală. Din câte am înţeles şi statul Israel a fost afectat de criză, pentru că o bună parte din cei care şi-au găsit un loc de muncă aici, au fost nevoiţi să se întoarcă în ţările lor. Ce fac moldovenii?

Anatol Vangheli: „În domeniul pieţei de muncă în statul Israel este o politică specială, dar în Republica Moldova este formată în principiu aşa o politică de reamplasare, de schimbare a celor moldoveni, care şi-au împlinit deja cinci ani de activitate în Israel, aceasta fiind perioada permisibilă de statul Israel de şedere.”

Europa Liberă: Mai pot să vină alţii?

Anatol Vangheli: „Sigur. Cetăţenii Republicii Moldova, care ajung în Israel sunt foarte apreciaţi, care nu crează priobleme, care respectă legile statului Israel, nu intră în conflicte. Deci, au un credit mare din partea autorităţilor, care monitorizează activitatea cetăţenilor Republicii Moldova, angajaţi în câmpul muncii în Israel.”


Europa Liberă: Ştiu că ani la rând s-a negociat şi mai continue să se negocieze un acord bilateral privind protejarea moldovenilor aflaţi la muncă în Israel.

Anatol Vangheli: „Da, este pe agenda ambasadei, a Ministerului Afacerilor Externe de mult timp şi proiectul de acord a fost transmis părţii israeliene. Din motive clare din care am reieşit anterior nu este în prioritatea Statului Evreu şi cu orişicare prilej este stopată această avansare. Dar lucrurile se schimbă, lucrurile evoluează, sperăm noi că într-un termen nu atât de departe va putea fi semnat acest acord, care ar oferi avantaje mai mari cetăţenilor Republicii Moldova aflaţi la muncă în Israel.”