Linkuri accesibilitate

Moldova europenizată: poveste de succes sau basnă?


La Condrița
La Condrița

Igor Corman: Tot ce-am avut pe parcursul ultimului an, nu a fost decât o intrare pe uşa care a fost deschisă de UE. Greul abia începe.



În curând se vor împlini doi ani de la lansarea oficială, în luna mai 2009, a Parteneriatului Estic, o iniţiativă polono-suedeză, care încearcă să dea un nou impuls relaţiilor dintre Uniunea Europeană şi şase vecini est-europeni: Bielarusi, Ucraina, Moldova, Georgia, Azerbaijan şi Armenia. Principalele obiective ale Parteneriatului Estic sunt asocierea politică şi integrarea economică a acestor ţări cu Uniunea Europeană. Experţii, dar şi demnitarii moldoveni şi cei occidentali sugerează că Republica Moldova ar putea fi o poveste de succes, care să de viabilitate şi credibilitate acestui Parteneriat Estic.

*

Bruxelles-ul are mare nevoie de o poveste de succes în politica externă şi îndeosebi în politica de vecinătate. Republica Moldova oferă Uniunii Europene această posibilitate şi prin poziţia ei geografică, şi prin dimensiunile mici, deci relativ uşor digerabilă de către Uniunea Europeană. Surprinzător, cum ar părea să pară, chiar şi în Uniunea Europeană mai sunt unii care gândesc strategic, declara recent pentru Radio Europa Liberă un cunoscut analist occidental.

Victor Ulinici
Cum înţeleg moldovenii această poveste de succes? Cel care s-au oferit să de un răspuns la această întrebare se numeşte Victor Ulinici, student la Academia de Studii Economice.

Victor Ulinici:
„Poveste de succes ar fi să putem să dezvoltăm mediul de antreprenoriat solid în Republica Moldova. Să scăpăm în mare măsură de corupţie.”

Europa Liberă: Cine are nevoie - Moldova de UE? Sau UE de Republica Moldova?

Victor Ulinici: „Cel mai probabil e că noi avem nevoie de UE, decât ei de noi. Pentru UE noi nu suntem decât două milioane de oameni de forţă de muncă.”

Europa Liberă: Patru.

Victor Ulinici:
„Da, patru conform statisticilor. Dar care sunt apţi de muncă sunt vreunul şi jumătate-două. Nu suntem decât forţă de muncă ieftină şi probabil o nouă piaţă de desfacere a produselor lor.”

Europa Liberă: Moldovenii de ce-şi doresc această apropiere de UE?

Victor Ulinici: „Moldovenii de ce-şi doresc? Pentru că s-ar ridica standardul de viaţă, nivelul mediu de trai la noi în ţară.”

Europa Liberă: Dar asta trebuie să fie contribuţia Bruxelles-ului? Sau a înşişi cetăţenilor Republicii Moldova?

Victor Ulinici:
„Da, logic ar fi ca să fie contribuţia moldovenilor ca să ajungem la un standard european, mediu european, ca să ne accepte ei în Uniune. Ceea ce pot autorităţile de la Bruxelles să contribuie, este să facă nişte investiţii. Dar o să le facă atunci, când o să vadă că se merită şi că n-o să fie cheltuite în zadar şi în moduri corupte.”

Europa Liberă: Eşti tânăr. Ce vârstă ai?

Victor Ulinici: „24.”

Europa Liberă: Îţi vezi viitorul într-o Moldovă europenizată?

Victor Ulinici: „Poate un viitor nu foarte apropiat. 15-20 de ani, probabil.”

Europa Liberă: De ce aşa de mult?

Victor Ulinici: „Asta e încă o cifră foarte optimistă, pentru că e foarte greu să schimbi mentalitatea unei întregi naţiuni, ca s-o aduci pe calea cea bună, ca să o aduci spre o dezvoltare şi spe o prosperare atât economică, dar şi culturală.”

Europa Liberă: În ce măsură pui miză pe actuala guvernare? Că ar putea să apropie Moldova de standardele UE.

Victor Ulinici: „Actuala guvernare – sunt multe partide şi nu există o unitate şi o coeziune în tot ceea ce fac.”

Europa Liberă: A fost adoptat programul de Guvern, printre priorităţi este şi integrarea europeană.

Victor Ulinici: „Doar pe hârtie. Ceea ce se va face practic şi ceea ce se va atinge pe parcursul următorilor patru ani, sperăm şi noi că o să fie patru ani, cred că o să fie mult mai puţin. Dar probabil cu paşi mărunţi o să atingă nimic altceva decât o înapoiere spre ce a fost înainte. Cred că e bine şi asta. Dacă ar fi fost mentalitatea moldoveanului să fie mai deschisă. Mă uit la Ţările Baltice, care au avut o altă atitudine faţă de fenomenul dat. Au reuşit şi au ajuns unde au ajuns acum.”

Europa Liberă: Şi această poveste de succes acum a Ţărilor Baltice poate fi valabilă şi pentru Republica Moldova?

Victor Ulinici: Eu mi-aş dori-o, dar nu cred că e posibilă, pentru că orice regulă nu-şi are aplicabilitate în orice situaţie. Şi atunci noi înşine trebuie să găsim soluţia pentru problema noastră de aici.”

Europa Liberă: Îs capabili guvernanţii de azi să găsească această soluţie?


Victor Ulinici:
„Soluţia finală nu. Dar careva paşi spre apropiere, spre îmbunătăţirea situaţiei date o să fie posibil să facă. Sunt, totuşi, puţin optimist, nu văd chiar totul în negru.”

*

Tatiana Platon este profesoară la liceul „Prometeu” din Chişinău. Ea se arată încrezătoare că povestea de succes în politica de vecinătate a Uniunii Europene poate deveni Republica Moldova.

Tatiana Platon
Tatiana Platon: „Cred că acum e momentul cel mai potrivi să înceapă această poveste. Pentru că până acum a fost un haos. Şi dacă se pun cap la cap nişte lucruri, bănuiesc eu că o să avem un viitor frumos şi o poveste, respectiv, frumoasă.”

Europa Liberă: Dar cine ar avea nevoie - Uniunea Europeană de Moldova? Sau invers, Chişinăul de Uniunea Europeană?

Tatiana Platon:
„Cred că aici e o relaţie de simbioză. Ei nu pot fără noi şi noi, respectiv, fără ei.”

Europa Liberă: De ce n-ar putea ei fără Republica Moldova?

Tatiana Platon: „Pornind de la o aranjare teritorială. Noi suntem aici şi ei nu pot să ne ignore, să închidă ochii şi să-şi imagineze că noi nu suntem. Noi suntem, noi reprezentăm ceva şi putem să le demonstrăm foarte multe lucruri frumoase.”

Europa Liberă: Dar moldovenii de ce ar avea nevoie de UE?

Tatiana Platon:
„Şi noi, respectiv, avem de învăţat ceva de la ei – să învăţăm să trăim corect viaţa. Pentru că noi suntem obişnuţi, cei de aici, să muncim foarte mult, dar roadele să le culeagă altcineva.”

Europa Liberă: Ce-ar însemna democratizarea societăţii moldoveneşti?

Tatiana Platon:
„Să avem nişte copii, care gândesc din punct de vedere democratic. Şi atunci vine generaţia care o să răstoarne lucrurile.”

Europa Liberă: Transparenţă, combaterea corupţiei?

Tatiana Platon:
„Despre asta s-a vorbit aşa de mult.”

Europa Liberă: Tocmai vroiam să vă întreb – nu se devalorizează şi noţiunea de integrare europeană din moment ce se discută atât de mult şi se bate pasul pe loc?


Tatiana Platon:
„Ba da, cred că da. Pentru că oamenii sunt cam obosiţi de încercarea de a ajunge acolo. Şi într-un final sper că ajungem.”

Europa Liberă: Ce trebuie să facă Guvernul ca să apropie Moldova de Uniunea Europeană?

Tatiana Platon: „În primul rând, să-şi propună. Lupta cu corupţia şi cu birocraţia, cât de mult nu am lupta, nu ştiu dacă se extirpeză sută la sută.”

Europa Liberă: Dar e nevoie.

Tatiana Platon:
„E nevoie, e în exces. Cred că ar avea foarte mult de lucru.”

Europa Liberă: Vă vedeţi viitorul într-o Moldovă europenizată?


Tatiana Platon: „În primul rând, îmi văd viitorul numai în Moldova şi sper foarte mult că o să fie.”

Europa Liberă: Asta din moment ce aveţi părinţi, care sunt peste hotare, frate care s-a stabilit peste hotare.

Tatiana Platon:
„Părinţii cu siguranţă că o să se întoarcă acasă. Pentru că ori de câte ori, de fiecare dată când discut cu ei – e cert că vor fi aici. Fratele deja urmează. Bănuiesc eu că totuşi rădăcinile basarabene o să-l aducă înapoi acasă, mai devreme sau mai târziu.”

Europa Liberă: Moldovenii aflaţi la muncă peste hotare sau la studii peste hotare pot aduce Europa aici în Moldova? Valorile, principiile.

Tatiana Platon: „Bănuiesc că da, o bună parte din ei. Depinde pentru ce optează omul. Dacă pleacă doar pentru o situaţie financicară mai bună – mai puţin. Dar dacă este pornit să culeagă lucruri frumoase, măreţe, neapărat o să le aducă şi la noi în ţară.”

Europa Liberă: Deocamdată moldoveanul pune accentul pe material, decât pe valori?

Tatiana Platon:
„Nu toată lumea. Noi suntem obişnuiţi să credem aşa, dar cunosc foarte multă lume care aspiră pentru lucruri mai măreţe decât ceea ce ţine de material.”

Europa Liberă: Mai măreţe care ar fi?

Tatiana Platon:
„Spirituale, de ordin spiritual, cultural, educaţional.”

Europa Liberă: Eşti încrezătoare că lucrurile vor intra în albia firească, vor avea loc reforme, se va îmbunătăţi nivelul de trai? Va creşte bunăstarea?

Tatiana Platon:
„Desigur. Pentru că activez în şcoală şi ştiu ce generaţie duc. Sunt convinsă, urmărind pe parcursul a cel puţin 10 ani deja, care este viitorul copiilor. Pentru că merg peste hotare, dar foarte mulţi dintre ei se întorc acasă, pentru că vor să schimbe ceva în ţara noastră. Şi dacă o să ajungă aceşti copii acolo, unde trebuie să ajungă, noi o să avem un viitor foarte frumos.”

Europa Liberă: Câţi ani îi trebuie Republicii Moldova să ajungă în acest club pan-european?

Tatiana Platon:
„Minimum 10. Atâta, cât am bătut pasul pe loc. Ca să-i ajungem pe cei care s-au desprins de la fosta Uniune Sovietică şi să mergem cu ei într-un pas.”

Europa Liberă: Deci, această poveste de succes pentru UE Republica Moldova poate fi realizată?

Tatiana Platon: „Trebuie să fim optimişti. Deja observăm mici schimbări, dar ele sunt pozitive. Vine o nouă generaţie, altă şcoală, alte viziuni. Tinerii din ziua de astăzi călătoresc, dacă nu chiar fizic, virtual. Au posibilitatea, prin intermediul Internetului, să cunoască Europa şi chiar întreaga lume. Şi, respectiv, aspiră spre altceva.”

*

Virgiliu
Virgiliu, aşa s-a prezentat un tânăr la microfonul Europei Libere, când i-am propus să ne spună, cum percepe el această poveste de succes pentru Uniunea Europeană Republica Moldova. Tânărul este reprezentant al mediului de afaceri.

Europa Liberă: Cum e să dezvolţi o afacere în Moldova?

Virgil: „E greu, dar sunt multe perspective şi oportunităţi.”

Europa Liberă: De ce e greu?

Virgil: „Pentru că nu este suport stabil chiar şi din partea Guvernului. Sunt multe bariere, multă birocraţie.”

Europa Liberă: Birocraţia în ce ar consta?

Virgil:
„La noi trebuie de modificat şi unele legi. Şi de încurajat tinerii să-şi deschidă propriile afaceri. Pentru că mai mult se descurajează.”

Europa Liberă: Se descurajează prin controale la nesfârşit? Prin ce?

Virgil: „Controale, bariere. Mai bine ar fi să fie încurajaţi tinerii. Să li se acorde un suport, poate şi o facilitare de anumit credit şi rambursarea lui. Sau acele restricţii, şi gaj care trebuie depus. Că suntem restricţionaţi să avem libera creaţie în domeniul afacerilor.”

Europa Liberă: Cine are nevoie Republica Moldova de Uniunea Europeană? Sau Bruxelles-ul de Republica Moldova?

Virgil: „Mai mult Moldova de Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: De ce?

Virgil: „Să ne schimbăm spre bine, să trăim mai bine.”

Europa Liberă: Asta ar însemna ca moldoveanul să-şi răsuflece mîinecile? Ce ar însemna aceasta?

Virgil: „Păi, să-şi schimbe mai întâi felul de a trăi viaţa şi felul de a gândi, de a gândi mai bine pentru sine şi pentru alţii.”

Europa Liberă: Cum gândesc părinţii şi cum gândeşti tu, este vreo diferenţă?

Virgil: „Nu este diferenţă. Pentru că ei, ca şi mine, au o gândire pro europeană. Poate şi felul în care ei au învăţat este mai diferit, de ceea ce învăţăm noi acum.”

Europa Liberă: Cum vezi viitorul Moldovei în UE?

Virgil: „Până când nu-l văd. O să dureze mult timp. Mai întâi trebuie oamenii să se schimbe.”

Europa Liberă: Este o mare diferenţă dintre mentalitatea din Occident şi cea pe care o avem noi aici, moldovenii?

Virgil: „Da, fiecare trăieşte într-un mediu diferit.”

Europa Liberă: Tu câţi ani crezi că-i trebuie Moldovei să ajungă în UE?

Virgil: „Minim 15.”

Europa Liberă: Pesimist? Realist?

Virgil:
„Realist. Realist-optimist.”

Europa Liberă: Este adevărat că tineretul şi-ar dori mai mult această integrare europeană şi vârstnicii ar fi mai mult nostalgici după fosta URSS?

Virgil:
„Tinerii vor ca să plece cât mai repede din ţară, să aibă facilităţi cât mai mari şi să plece.”

Europa Liberă: Şi atunci cine face viitorul european al Moldovei aici, acasă?

Virgil:
„Noi tinerii, care plecăm peste hotare. Noi trebuie să-l facem. Trebuie să ne gândim foarte bine atunci când plecăm, să venim înapoi şi să aducem o schimbare bună.”

Europa Liberă: Calitatea studiilor e bună în Moldova?

Virgil: „Nu prea. Dar nici studenţii nu-şi dau mare interes să înveţe, aşa că...”

Europa Liberă: Dar cum se explică acest lucru?

Virgil:
„Nu văd oportunităţi în ţară.”

Europa Liberă: Şi dacă nu vezi oportunităţi, nu ai nevoie de carte? Cum e?

Virgil: „Asta rămâne şi de educaţia de acasă. Cât de bine te încurajează părinţii să faci carte, să studiezi şi să vezi un rost.”

Europa Liberă: Depinde şi de sistemul educaţional, ce specialişti trebuie să se pregătească.

Virgil: „Da, sigur. Sistemul educaţional trebuie de schimbat, de făcut o reformă. De mai văzut şi opinia tinerilor în ceea ce priveşte educaţia, pentru că sistemele sunt vechi. Însă în prezent este nevoie de cunoştinţe cât mai noi.”

Europa Liberă: Dar cum priviţi la fenomenul că diploma încă se mai cumpără în Republica Moldova?

Virgil: „Asta e. Corupţia este, tinerii aşa au fost învăţaţi.”

Europa Liberă: Dar ei, într-un fel, şi tolerează acest fenomen negativ, nu? Pentru că ei mai degrabă ar prefera să pună câţiva bani în carnetul de note, decât să meargă să susţină în baza cunoştinţelor.

Virgil:
„Unii. Alţii învaţă foarte bine şi chiar nu acceptă aşa chestii. Dar alţii, care nu pot, ştiu că asta este singura soluţie, n-au decât s-o facă. Însă este rău.”

Europa Liberă: Şi atunci competitivitatea?

Virgil: „Mai depinde şi de ceea ce ai în cap şi nu ceea ce e scris în diplomă. Asta contează foarte mult. Adică este important ceea ce ştii, nu ceea ce ai scris pe foaie.”

*

Igor Corman
Republica Moldova ar trebui să-şi continue eforturile de a obţine o perspectivă de aderare la Uniune Europeană. Şi nu doar perspectiva de a fi integrată într-o comunitate economică de vecinătate, un posibil obiectiv al Parteneriatului Estic. Este convingerea preşedintelui Comisiei parlamentare pentru politică externă, Igor Corman.

Igor Corman:
„O poveste de succes Moldova pentru UE înseamnă că şi Uniunea Europeană ar avea interes într-o astfel de poveste de succes.”

Europa Liberă: De ce ar avea Bruxelles-ul interes?

Igor Corman:
„Fiindcă există o iniţiativă, care se numeşte Parteneriatul Estic, una care vine să aprofundeze cadrul politicii de vecinătate. Şi printre cele şase ţări partenere ale Uniunii Europene, care se află la frontiera de Est a Uniunii Europene, Moldova a fost în ultima vreme şi este văzută ca o ţară cu cele mai bune şanse pentru a deveni o astfel de poveste de succes. Sigur că toate aceste ţări încă nu au o perspectivă europeană, spre deosebire de ţările din Balcanii de Vest şi există această temere a acestor şase ţări, că uşile rămân închise.

Uniunea Europeană la moment încă nu este gata să facă un pas mai departe, dar doreşte ca să demonstreze acestor ţări, că ele trebuie să fie motivate să rămână pe această cale de reformare, de transformare. Ei îşi doresc o zonă de securitate, de bunăstare la hotarele lor. Asta este interesul lor major. Şi un exemplu pozitiv în această privinţă ar încuraja şi alte ţări. Cu atât mai mult că Moldova este o țară mică. Aici cu mijloace mici pot fi făcute lucruri mai mari.

Avem în ultima vreme o tendinţă clară de democratizare, de deschidere a ţării noastre faţă de Vest, faţă de Uniunea Europeană şi eu cred că ei îşi dau perfect seama că este un candidat foarte bun, hai să spunem aşa – mai uşor, poate, în comparaţie cu alte ţări. Asta ne dă şi nouă o şansă foarte bună, fiindcă, desigur este şi în interesul nostru. Fiindcă noi când vorbim de integrarea europeană, avem în vedere transformări aici în ţară, care să ne ridice cât mai mult la nivelul pe care-l vedem în alte ţări europene.”

Europa Liberă: Tocmai vroiam să spun – această poveste de succes, cu personajele din Republica Moldova.

Igor Corman:
„Păi da. Nu poate nimeni să vină să ne facă povestea de succes. Ei pot să vină se ne ajute. Deja este clar, cam ce posibilităţi de asistenţă din partea Uniunii Europene există până în 2013.”

Europa Liberă: Ce posibilităţi?

Igor Corman: „Cele două miliarde de euro, este un plan bugetar al Uniunii Europene, care există până în 2013. Dar pe lângă această asistenţă financiară şi tehnică, care vine din partea Uniunii Europene şi pe care o putem amplifica în baza relaţiilor noastre bilaterale cu toate ţările membre ale Uniunii Europene. Că mai sunt şi acolo multe posibilităţi şi noi trebuie să ştim să utilizăm aceste posibilităţi. Pe lângă asta sigur că trebuie să ştim să ne mişcăm cât mai repede.

Şi cu negocierea acordului de asociere la Uniunea Europeană abia începe de fapt lucru concret. Fiindcă tot ce-am avut pe parcursul ultimului an, nu a fost altceva, decât o intrare pe uşa care a fost deschisă din partea Uniunii Europene. Aceste runde de negocieri, care au fost anul trecut, ele au fost cele mai uşoare, la capitolele care nu sunt atât de complicate.”

Europa Liberă: Ce a rămas?

Igor Corman: „A rămas lucrul cel mai greu, care abia începe. Fiindcă acum, în ianuarie, chiar în zilele următoare va veni comisarul Uniunii Europene la Chişinău şi ne va prezenta planul de acţiuni privind liberalizarea regimului de vize. Şi acest plan de acţiuni trebuie noi să-l implementăm. Vom avea iarăşi sprijin, asistenţă din partea Uniunii Europene, dar trebuie noi s-o facem aici, în ţară.”

Europa Liberă: Dar ce trebuie să facem?

Igor Corman: „Începând cu securizarea documentelor, securizarea hotarelor, managementul hotarelor, vamă, grăniceri ş.a.m.d. Deci, trebuie să fim capabili ca să implementăm toate aceste standarde, ca să ajungem la liberalizarea regimului de vize.”

Europa Liberă: Dar atât timp, cât hotarul de Est rămâne nesecurizat, ridică semne de întrebare?

Igor Corman: „Dacă ar fi fost asta o problemă, atunci nu se ajungea la acest plan de acţiuni. Soluţii tehnice sunt, eu nu cred că asta va fi o problemă mare. Sigur că este o problemă. Europenii ştiu ce înseamnă Transnistria, ce înseamnă hotarul nostru de Est şi o să vedem că în planul de acţiuni ele vor fi neapărat promovate.

Dar pe lângă partea tehnică a lucrurilor, trebuie să desfăşurăm şi o amplă ofensivă diplomatică. Fiindcă voinţa politică rămâne un lucru foarte important în capitalele ţărilor membre ale Uniunii Europene, nu doar la Bruxelles.

Uitaţi-vă, Franţa şi Germania ce atitudine au luat faţă de aderarea României la Schengen. Şi a Bulgariei, da. Se aştepta ca în luna martie să aibă loc acest lucru. Ei vedeţi, există o reticenţă acolo.”

Europa Liberă: Asta ar însemna o descurajare?

Igor Corman: „Vroiam să spun că putem şi noi să ne aşteptăm la astfel de reticenţe. Chiar dacă noi vom merge bine cu implementarea tehnică a planului de acţiuni, dar este cunoscută această reticenţă. În primul rând, din partea cetăţenilor ţărilor membre ale Uniunii Europene. Şi politicienii de acolo, sigur că nu doresc să dea motive cetăţenilor ca să-i critice, că iarăşi deschideţi ţara pentru cei care vin din Est şi ne iau locurile de muncă şi rămân aici ilegal ş.a.m.d.

În paralel cu implementarea tehnică a planului de acţiuni, noi trebuie ca să facem un lobby foarte puternic. Aici noi avem argumentele noastre, reieşind şi din dubla cetăţenie, cu paşapoarte fie româneşti, fie bulgăreşti, ş.a.m.d. Şi ţara nu este iarăşi mare, deja mulţi cetăţeni sunt peste hotare. Nu este un risc mare pentru ţările Uniunii Europene, dacă ceilalţi moldoveni, care încă nu au una-alta paşapoarte, sau nu sunt peste hotare, vor avea şi ei posibilitatea să circule liber. Să dea Domnul să repetăm experienţa ţărilor din Balcanii de Vest, fiindcă la noi s-au făcut mai multe declaraţii, privind pespectiva noastră cu liberalizarea regimului de vize.

Tot timpul s-a făcut referinţă la experienţa ţărilor din Balcanii de Vest. Să dea Domnul să mergem atât de rapid. Dar încă o dată repet, nu că sunt sceptic, sunt pragmatic – nu va fi uşor. Şi al doilea aspect, dacă vorbim de relaţia noastră cu Uniunea Europeană, deci negocierea creării zonei de comerţ liber. Iarăşi, aici va fi foarte şi foarte mult de lucru.”

Europa Liberă: Chiar şi agenţii economici spun că nu e chiar atât de uşor să penetrezi piaţa occidentală.

Igor Corman: „Nu este uşor şi la calitatea, standardele mărfurilor noastre. Piaţa din Est rămâne şi va fi încă mult timp înainte o piaţă foarte importantă pentru noi. De altfel şi toate ţările membre ale Uniunii Europene – Germania, Franţa, Italia – ele luptă pentru piaţa din Federaţia Rusă, Ucraina, Bielarus. Sigur că pentru noi ar fi ideal ca în proporţie de, să zicem aşa, 50 la 50 cel puţin să ajungem cu schimburile comerciale atât în Est, cât şi în Vest. Şi asta, cred, că ar fi şi un element al securităţii economiei nostre, un element foarte bun.

De aceea, astăzi când în relaţia noastră cu Uniunea Europeană, noi nu trebuie să vorbim atât de mult de finalitate, de perspectiva europeană, când ne va fi acordată. Fiindcă această perspectivă, chiar dacă mîine va fi voinţa politică la Bruxelles şi în capitalele ţărilor europene, şi ne vor spune da, aveţi perspectivă europeană, noi putem să rămânem cu această perspectivă o sută de ani. Şi invers, ei dacă chiar nu spun la moment, dar dacă noi ne apucăm de lucru şi devenim o poveste de succes, că asta a fost întrebarea Dumneavoastră, atunci e o chestie relativ simplă, ca să dai şi perspectivă europeană şi statutul de candidat de aderare la Uniunea Europeană. Asta după ce vom implementa şi acordul de asociere, ş.a.m.d.”

Europa Liberă: În percepţia omului simplu, aderarea la UE înseamnă, în primul rând, salarii bune, locuri de muncă asigurate cu salarii pe potrivă, infrastructură, acces la medicină, debarasare de birocraţie şi multe, multe alte lucruri. Aceasta nu vine să facă Bruxelles-ul în Republica Moldova.

Igor Corman:
„Păi, nu înseamnă că aderăm la Uniunea Europeană şi automat peste noapte avem salariile de acolo şi nivelul de viaţă de acolo. Mai întâi trebuie să ajungem la acest nivel de viaţă, ca să putem adera la Uniunea Ruropeană. Eu aş compara aderarea la Uniunea Europeană cu o astfel de situaţie – consideraţi că Uniunea Europeană este un club select, de oameni gospodari, bine îmbrăcaţi, ş.a.m.d. Şi când vine unul mai modest aşa, mai sărăcuţ şi doreşte şi el să adere... Şi ei îl privesc, îl analizează, văd că parcă după mentalitate, după valori poate fi admis în club, dar încă nu este gata, deocamdată. Ei pun mînă la mînă, din cotizaţiile lor, îl ajută ca să-şi cumpere pantofi, smoking, papion şi tot ce are nevoie. Şi când văd că este deja gata, atunci îi deschid uşa şi este membru cu drepturi depline în acest club. Cam asta ar fi situaţia. Ei pot să ne ajute, în cazul când văd că noi avem această dorinţă. Dar noi trebuie să facem. Nu va veni nimeni în locul nostru să o facă.”
Previous Next

XS
SM
MD
LG