Rezolutia adoptata astazi, joi 20 ianuarie, de catre plenul Parlamentului European cere Uniunii să impună restricții de călătorie și înghețarea activelor oficialilor din Belarus, a judecătorilor și a ofițerilor de securitate care au fost implicați în represiunea violentă a manifestațiilor legate de alegerile din 19 decembrie 2010. Ridicarea acestor măsuri ar trebui condiționată de eliberarea liderilor opoziției, se arată în rezoluția Parlamentului European.
Textul rezolutiei condamnă nu numai represiunea violentă de către poliție și serviciile KGB a manifestațiilor din ziua alegerilor, dar "solicită și o anchetă internațională independentă. Deputații cer de asemenea să fie organizate noi alegeri libere și democrate, conforme cu standardele internaționale.
Sancțiuni cerute sint severe. Se propune impunerea interdicției de viză pentru autoritățile belaruse de rang înalt, extinzând-o la funcționarii de stat, membrii corpului magistraților și agențiilor de securitate care pot fi considerați responsabili de frauda electorală și de represaliile și arestările brutale ale membrilor opoziției de după alegeri, precum și înghețarea activelor acestora. Sancțiunile ar trebui să fie valabile cel puțin până la eliberarea tuturor prizonierilor și deținuților politici.
Se mai cere înghețarea tuturor ajutoarelor macrofinanciare oferite sub formă de împrumuturi ale FMI, precum și a operațiunilor de împrumut prin programele bancilor europene. Este un text foarte sever, insa el nu are o valoare coercitiva, intrucit deciziile finale de acest tip sint luate nu de catre Parlament, ci de catre Consiliul de Ministri de Externe ai celor 27 de tari ale UE. Altfel zis, decizia o iau nu deputatii europeni, ci capitalele, a caror agenda nu coincide in mod special cu cea a gruparilor politice din Parlament.
Agenda Parlamentului nu coincide, de asemenea, nici macar cu cea a Comisiei Europene. Astfel, in vreme ce se reclama masuri atit de dure impotriva regimului de la Minsk, luni 24 ianuarie Comisia Europeana il asteapta la Bruxelles cu toate onorurile pe presedintele autoritar al Uzbekistanului, Islam Karimov. Tot asa, saptamana trecuta, presedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, a efectuat o vizita oficiala in Azerbaidjan si Turkmenistan, tari cu regimuri la fel de autoritare ca cel din Belorus, unde oficialii europeni nu au facut nicio aluzie la situatia drepturilor omului, ci doar au vorbit despre importanta strategica a acestor potentiali furnizori de gaz ai Europei.
Vocile critice subliniaza ca faptul ca Belorus nu produce gaz nu ar trebui sa justifice o asemenea diferenta de tratament si ca Europa ar face bine sa fie mai consecventa daca doreste sa fie considerata o autentica aparatoare a drepturilor omului in terțe tari.
Textul rezolutiei condamnă nu numai represiunea violentă de către poliție și serviciile KGB a manifestațiilor din ziua alegerilor, dar "solicită și o anchetă internațională independentă. Deputații cer de asemenea să fie organizate noi alegeri libere și democrate, conforme cu standardele internaționale.
Sancțiuni cerute sint severe. Se propune impunerea interdicției de viză pentru autoritățile belaruse de rang înalt, extinzând-o la funcționarii de stat, membrii corpului magistraților și agențiilor de securitate care pot fi considerați responsabili de frauda electorală și de represaliile și arestările brutale ale membrilor opoziției de după alegeri, precum și înghețarea activelor acestora. Sancțiunile ar trebui să fie valabile cel puțin până la eliberarea tuturor prizonierilor și deținuților politici.
Se mai cere înghețarea tuturor ajutoarelor macrofinanciare oferite sub formă de împrumuturi ale FMI, precum și a operațiunilor de împrumut prin programele bancilor europene. Este un text foarte sever, insa el nu are o valoare coercitiva, intrucit deciziile finale de acest tip sint luate nu de catre Parlament, ci de catre Consiliul de Ministri de Externe ai celor 27 de tari ale UE. Altfel zis, decizia o iau nu deputatii europeni, ci capitalele, a caror agenda nu coincide in mod special cu cea a gruparilor politice din Parlament.
Agenda Parlamentului nu coincide, de asemenea, nici macar cu cea a Comisiei Europene. Astfel, in vreme ce se reclama masuri atit de dure impotriva regimului de la Minsk, luni 24 ianuarie Comisia Europeana il asteapta la Bruxelles cu toate onorurile pe presedintele autoritar al Uzbekistanului, Islam Karimov. Tot asa, saptamana trecuta, presedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, a efectuat o vizita oficiala in Azerbaidjan si Turkmenistan, tari cu regimuri la fel de autoritare ca cel din Belorus, unde oficialii europeni nu au facut nicio aluzie la situatia drepturilor omului, ci doar au vorbit despre importanta strategica a acestor potentiali furnizori de gaz ai Europei.
Vocile critice subliniaza ca faptul ca Belorus nu produce gaz nu ar trebui sa justifice o asemenea diferenta de tratament si ca Europa ar face bine sa fie mai consecventa daca doreste sa fie considerata o autentica aparatoare a drepturilor omului in terțe tari.
