16 februarie 2001
Actualitatea. (Moderator: Radu Călin Cristea; corespondent: Liana Ionescu).
Acomodarea lui Adrian Năstase la putere.
Primul ministru Adrian Năstase îşi alege prilejurile cele mai atipice pentru a face diferite consideraţii de extremă importanţă. De la proiectul de buget, la situaţia copiilor instituţionalizaţi, de la discuţiile purtate cu delegaţia FMI la „samsari occidentali”, după care, speculînd proliferarea sindromului vacii nebune în unele ţări occidentale, ar bîntui prin Romania în căutare de taurine neaoşe, sănătoase.
Primul ministru este hotarît să anuleze măsurile cu caracter social adoptate de guvernul Isărescu în ultimele săptămîni ale mandatului. Adrian Năstase spune că este vorba despre acte normative „populiste”, cum ar fi ordinanţa de urgenţă referitoare la majorarea salariilor bugetarilor cu 80 % începînd cu 1 martie, ordonanţă abrogată în cadrul şedinţei de guvern de ieri.
Măsura, chiar dacă întemeiată, întrucât salariile nu pot fi majorate decât dacă economia merge mai bine, este însă în flagrantă contradicţie cu promisiunile electorale ale PDSR, care nu aminteau de loc despre aceasta condiţie absolut necesară. Cabinetul Năstase se delimitează de guvernul anterior şi printr-o pozitie total diferită faţă de proprietate în general, şi faţă de proprietatea agricolă în special. Privatizarea, a spus premierul, se va realiza gradual, pe măsură ce vor fi achitate sumele de plată.
A. Năstase: „Primesc tot felul de întrebări, dacă am învăţat lecţia cu privatizarea, cînd privatizăm, cîte kilograme de privatizare facem în săptămînile următoare. Nu! Vom face privatizarile după merit, cum spun englejii. Facem aşa cum trebuie. Temeinic. Ca să nu mai fim traşi în piept.”
Polemizînd cu susţinătorii societăţii private în agricultură, Năstase a pledat in favoarea marilor exploataţii agricole, apreciind că o agricultură modernă nu se poate face pe un hectar sau doua. El s-a referit direct la ţărănistul Vasile Lupu, iniţiatorul legii de retrocedare a proprietăţii funciare pe care l-a invitat să meargă „prin tunelul timpului, înapoi, în secolul 19”, ceea ce arată că declaraţia preşedintelui Ion Iliescu, potrivit căruia, proprietatea în agricultură este ceva anacronic, echivalent cu legarea de glie, nu a fost un derapaj de moment al şefului statului, ci expresia politicii actualei puteri.
Referindu-se la negocierile cu FMI, care „pe unii îi sperie”, primul ministru a insistat pe ideea că măsurile adoptate de guvern constituie răspunsuri la necesităţi interne şi nu sunt impuse de exigenţe din afară
A. Năstase: „Noi stabilim foarte clar ce avem de făcut, ne sfătuim cu cei de la FMI, cu alţii, ei ne spun un lucru, noi le spunem altceva. Le spunem ce credem că este important. Deseori ne ascultă şi ne înţeleg, alte ori nu ne înţeleg. Poate uneori îi înţelegem şi noi pe ei. Sigur, este un proces de acomodare. Nu este un proces prin care cineva vine să ne impună anumite lucruri.”
Pozitie împărtăşită de primul ministru şi cu privire la problema copiilor instituţionalizaţi. După întilnirea pe aceasta temă cu baroana Emma Nicholson, raportor pentru Romania al Parlamentului European, Adrian Năstase a precizat că aceasta chestiune trebuie adordată într-o manieră nouă, iar societatea romanească trebuie să găsească soluţii în interiorul ei pentru a o rezolva.
Adopţia internaţională este, în opinia premierului, doar o soluţie temporară. La rîndul său, baroana Emma Nicholson l-a asigurat pe premier de întregul suport al UE într-o perioadă pe care a calificat-o drept extrem de critică pentru Romania. Iată şi mesajul pe care oficialul european a ţinut să îl transmită:
Baroana Emma Nicholson: „Este timpul pentru uniune naţională. Politicienii romani trebuie să lucreze împreună pentru ca Romania să nu piardă şansa de a realiza reformele ce se impun.”
Oficialitatea europeană a adăugat că echipei Năstase i s-a acordat un credit în acest sens şi că s-au realizat deja primele succese.
