Se implinesc 2 luni de cind cetateanul moldovean Ernest Vardanean a fost condamnat intr-un proces cu usile inchise la 15 ani de inchisoare pentru o presupusa vina de a fi spionat pentru tara al carei cetatean este. Ilie Cazac, un alt moldovean a fost si el condamnat recent la 14 ani de inchisoare pentru ceea ce autoritatile nerecunoscute de la Tiraspol considera sa fi fost tot actiuni de spionaj si tot in favoarea Moldovei. Autoritatile de la Chisinau spun ca aduc cazurile in discutie ori de cite ori au ocazia cu reprezentantii tarilor implicate in medierea conflictului transnistrean. Ingrijorari au fost exprimate clar si fara echivoc de Statele Unite si Uniunea Europeana. Si totusi, cei doi tineri continua sa fie inchisi. Paul Hodorogea a adresat mai multe intrebari despre ce fac pentru a-i ajuta pe cei doi moldoveni inchisi la Tiraspol, pe reprezentantii unor organizatii neguvernamentale pentru apararea drepturilor omului de la Chisinau.
Directorul executiv al asociatiei Promolex, Alexandru Postica, totodata avocat al lui Ernest Vardanean, ne-a declarat ca la moment organizatia este in asteptarea unor rezultate in urma actiunilor intreprinse.
Alexandru Postica: „Din partea noastra, noi am sesizat Curtea Europeana, am sesizat organele noastre de stat si asteptam sa vedem ce actiuni vor intreprinde functionarii. Cu parere de rau, acum nimic nu e clar cu dosarele penale care au fost intentate, unde ei figureaza ca patimiti. Niciun raspuns al Curtii nu a parvenit dupa ce am sesizat-o cu privire la condamnarea lui Ernest.”
Am incercat sa aflu si de la Amnesty International daca Ilie Cazac si Ernest Vardanean au vreo sansa sa fie eliberati. Iata ce spune directorul filialei din Moldova, Cristina Pereteatcu: „Aceste doua cazuri sunt similare, respectiv niciunul si nici altul nu au avut parte de un proces echitabil. De ce Amnesty nu a intervenit altfel si s-a oprit doar la un comunicat de presa in ce-l priveste Ernest Vardanean este pentru ca Amnesty International Moldova nu poate interveni in cazurile individuale la nivel local, deci in tara in care activeaza. Nici unul nici altul nu au fost indentificati ca prizonieri de constiinta, adica persoane care au fost retinute pentru convingeri politice, respectiv ne-am oprit unde ne-am oprit, adica ne-am exprimat ingrijorarea cu privire la asigurarea unui proces echitabil.”
Directorul Centrului de Resurse pentru Drepturile Omului, Sergiu Ostaf considera ca discursurile publice nu intotdeauna sunt eficiente. El afirma ca se fac presiuni si demersuri, dar nu neaparat de natura publica.
Sergiu Ostaf: „Eu stiu ca ambele cazuri sunt pe agenda publica a mai multor organizatii, despre asta se va discuta bilateral si se vor folosi diferite pârghii de ordin diplomatic si politic pentru a influenta si vor fi incurajate actiuni de ordin legal, cum spuneam, la Curtea Europeana pentru Drepturile Omului. Prin urmare putem sa ne asteptam la unele actiuni care nu sunt vizibile spatiului public.”
Sergiu Ostaf a mai spus ca anumite discursuri publice ar putea fi chiar daunatoare pentru un oarecare progres, oricât de mic, in rezolvarea acestor cazuri de detentie.
Directorul executiv al asociatiei Promolex, Alexandru Postica, totodata avocat al lui Ernest Vardanean, ne-a declarat ca la moment organizatia este in asteptarea unor rezultate in urma actiunilor intreprinse.
Alexandru Postica: „Din partea noastra, noi am sesizat Curtea Europeana, am sesizat organele noastre de stat si asteptam sa vedem ce actiuni vor intreprinde functionarii. Cu parere de rau, acum nimic nu e clar cu dosarele penale care au fost intentate, unde ei figureaza ca patimiti. Niciun raspuns al Curtii nu a parvenit dupa ce am sesizat-o cu privire la condamnarea lui Ernest.”
Am incercat sa aflu si de la Amnesty International daca Ilie Cazac si Ernest Vardanean au vreo sansa sa fie eliberati. Iata ce spune directorul filialei din Moldova, Cristina Pereteatcu: „Aceste doua cazuri sunt similare, respectiv niciunul si nici altul nu au avut parte de un proces echitabil. De ce Amnesty nu a intervenit altfel si s-a oprit doar la un comunicat de presa in ce-l priveste Ernest Vardanean este pentru ca Amnesty International Moldova nu poate interveni in cazurile individuale la nivel local, deci in tara in care activeaza. Nici unul nici altul nu au fost indentificati ca prizonieri de constiinta, adica persoane care au fost retinute pentru convingeri politice, respectiv ne-am oprit unde ne-am oprit, adica ne-am exprimat ingrijorarea cu privire la asigurarea unui proces echitabil.”
Directorul Centrului de Resurse pentru Drepturile Omului, Sergiu Ostaf considera ca discursurile publice nu intotdeauna sunt eficiente. El afirma ca se fac presiuni si demersuri, dar nu neaparat de natura publica.
Sergiu Ostaf: „Eu stiu ca ambele cazuri sunt pe agenda publica a mai multor organizatii, despre asta se va discuta bilateral si se vor folosi diferite pârghii de ordin diplomatic si politic pentru a influenta si vor fi incurajate actiuni de ordin legal, cum spuneam, la Curtea Europeana pentru Drepturile Omului. Prin urmare putem sa ne asteptam la unele actiuni care nu sunt vizibile spatiului public.”
Sergiu Ostaf a mai spus ca anumite discursuri publice ar putea fi chiar daunatoare pentru un oarecare progres, oricât de mic, in rezolvarea acestor cazuri de detentie.
