1 martie 2001
Actualitatea. (Moderator: Radu Călin Cristea; corespondent: Tania Radu).
Conferința de presă a președintelui Ion Iliescu.
Pentru prima dată de la începutul noului său mandat prezidenţial, Ion Iliescu a ţinut o conferinţă de presă în cadrul căreia a răspuns întrebărilor adresate de jurnalişti romani şi străini acreditaţi la Bucureşti. O sinteză acestor răspunsuri, în relatarea Taniei Radu.
Prima conferinţă de presă a preşedintelui Iliescu a coincis şi cu participarea sa, în premieră în acest mandat la o şedinţă a guvernului. Motivul iniţial declarat era conturarea unui complex de măsuri care să accelereze eforturile de aderare ale Romaniei la NATO, în perspectiva summitului Alianţei din toamna anului viitor. La Cotroceni a ieşit la iveală şi o agendă mai puţin mediatizată a şedinţei, respectiv lista candidaţilor la cele 14 posturi de ambasadori vacante. Preşedintele a dezvaluit că s-a căzut de acord în legătură cu 10 dintre ele.
Ion Iliescu a făcut astazi o trecere în revistă a temelor abordate la reuniunea cabinetului, respectiv rezultatele unor întîlniri ale şefului statului în zona balcanică, axate pe proiecte de interes în zonă, apoi stadiul pregătirilor pentru un summit pe probleme de mediu care ar urma sa aibăs loc la începutul verii, problema NATO, dar şi cea a unui proiect de lege care sa acopere întreaga problematică a ocrotirii copilului in Romania sau strategia naţională pentru o societate informaţională, una din chestiunile favorite ale şefului statului.
Iliescu a formulat păreri interesante în legătură cu alte chestiuni mai delicate, care au fost puse pe tapet odată cu întrebările presei. Despre cazul Priboi, răspunsul pentru postul nostru de radio a fost că trebuie depăşită o anumită abordare prea emoţională.
I. Iliescu: „Aceasta nu înseamnă în nici un fel blamarea unui om pe viaţă. Pentru că a lucrat într-o perioadă de timp, cu excepţia faptului că s-ar putea demonstra că activitatea lui a avut efecte negative în ceea ce priveşte prezenţa personală la acţiuni de poliţie politică. Ceea ce nu era cazul, tinînd seama de structura şi serviciile obiective, de serviciile respective în care a lucrat. Nu trebuie dramatizat acest lucru. Trebuie să ne debarasăm odată de această încărcătură emoţională şi această încărcătură psihologică care apasă asupra climatului din ţară. Trebuie s ajungem şi la o anumită seninătate şi o anumită normalitate în viaţa publică. Fiecare dă socoteală de faptele lui, dar în acelaşi timp să ne uităm înainte şi nu înapoi.” [...]
Şi în cazul sentinţei Chiţac-Stanculescu s-a politizat nepotrivit, este de părere preşedintele Iliescu.
I. Iliescu: „Cred că este o greşală gravă din partea oricui, judecînd revoluţia romană şi evenimentele conexe să fie culpabilizată armata. Dacă n-ar fi fost această pozitie activă, conştientă a armatei, de raliere cu cetăţenii am fi avut pierderi umane mult mai mari, am fi plonjat în anarhie, haos, război civil. Deci, revine meritul istoric armatei pentru limitarea pierderilor de vieţi umane în toată desfăşurarea proceselor din revoluţia romană, de atunci. De aceea, asemenea sentinţe care implică şi culpabilizează armata şi asta s-a întîmplat şi în procesul de la Timişoara şi de la Otopeni, eu cred că este o mare greşală. Politică şi o incorectitudine juridică.” [...]
