Linkuri accesibilitate

O vizită și o evaluare realistă a situației geopolitice a Moldovei


Vicepreședintele Joe Biden la sosirea pe aeroportul din Chișinău
Vicepreședintele Joe Biden la sosirea pe aeroportul din Chișinău

Vlad Spânu: Sper că vizita lui Biden va ajuta societatea civilă să înțeleagă că SUA nu este indiferentă față de orientarea R. Moldova.


La Chişinău, mulţi politicieni şi analişti consideră vizita vicepreşedintelui american ca fiind una „istorică”. Dar cum este văzută aceasta în afara hotarelor ţării? Vom căuta să aflăm de la preşedintele fundaţiei „Moldova”, cu sediul la Washington, Vlad Spânu.

Interviul matinal EL: cu Vlad Spânu despre semnificațiile vizitei lui Joe Biden la Chișinău
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:10:16 0:00
Link direct


Vlad Spânu, președinte al „Moldova Foundation”, Washington
Europa Liberă: Discuţia cu dl Spânu a pornit de la o întrebare lăsată de un vizitator al paginei de internet al Europei Libere pe forumul nostru şi care suna în felul următor: „SUA ar avea dorinţa şi curajul să stabilească nişte relaţii speciale cu Republica Moldova şi să se implice mai serios în crearea unor condiţii economice favorabile?

Vlad Spânu:
„Eu cred că nu este vorba de curaj. Americanii au mult curaj, însă e vorba de priorităţi, şi eu nu văd ca Moldova să figureze în lista priorităţilor americane. Această vizită cred că oglindeşte cel mai bine ce se întâmplă şi trebuie, din punctul meu de vedere, văzută din perspectiva vizitei vicepreşedintelui SUA la Moscova. Acesta este contextul adevărat al vizitei.

Dacă ne uităm ceva mai puţin în urmă, toate vizitele care au fost efectuate de un demnitar de rangul lui Biden sau al preşedintelui SUA la Moscova, au fost însoţite şi de o vizită-două în ţările Baltice în Ucraina, sau în Georgia, în funcţie de situaţie. Acum situaţia este favorabilă pentru Republica Moldova şi pentru americani să lanseze acest mesaj către regiune: că nu au o relaţie numai cu Moscova, dar mai au în consideraţie şi alte ţărişoare din regiune. Aceasta este şi în contextul politicii de resetare a relaţiilor administraţiei Obama cu Rusia.

Eu nu văd că Republica Moldova va fi sau este acum într-o prioritate a politicii externe americane, ţinând cont de complexitatea problemelor în care sunt implicate Statele Unite ale Americii, în special două războaie, problema care există acum în ţările arabe, toate rebeliunile care sunt acolo şi americanii, posibil, se vor implica mai mult. Asta este o prioritate pentru ei în afară de altele şi Rusia în acest context este văzută ca un partener care o ajută să-şi rezolve problemele în această zonă fierbinte. Americanii fiind implicaţi în această zonă fierbinte, lasă loc de manevră foarte mare pentru Rusia în ţările cum ar fi Republica Moldova, Georgia, Ucraina, Belarus, ţările din Europa de Est”.

Europa Liberă: Dle Spânu, cum spuneaţi, chestiunilor de securitate li s-a acordat o mare atenţie la întrevederile avute de vicepreşedintele SUA la Moscova. Dar existau aşteptări ca să fie discutată, între altele, şi chestiunea transnistreană.

Vlad Spânu:
„Eu nu ştiu şi nu sunt sigur dacă problema transnistreană a fost discutată la Moscova. După revenirea delegaţiei eu am să am o întâlnire cu cineva dintre membrii delegaţiei şi voi afla mai mult dacă s-a vorbit sau nu. Din ce am văzut eu din rapoartele care au fost până acum, la Moscova s-au discutat chestiuni care nu ţin de Republica Moldova.

S-a discutat aderarea Rusiei la OMC, s-a discutat situaţia din ţările arabe, s-a discutat şoseaua între Moscova şi St. Petersburg, s-au discutat vânzările de Boeing - 777, s-a discutat eventualitatea scoaterii regimului de vize între SUA şi Rusia, însă problema transnistreană nu a fost, şi dacă a fost, a fost discutată nu în mod substanţial.
Vicepreședinte Joe Biden la întîlnirea cu reprezentanți ai opoziției de la Moscova


Referindu-ne la problema transnistreană, eu cred că arestul primarului de Corjova şi consilierului pe data de 2 martie a fost un semnal foarte clar transmis de Kremlin către Washington că „acesta este un teritoriu al nostru şi nu vă băgaţi, noi controlăm aici situaţia”. În acest sens eu nu am mari speranţe referitor la o implicare a SUA mai mare decât o are acum, adică mai mult decât în formatul 5+2 ”.

Europa Liberă: După cum s-a anunţat, la Chişinău Joe Biden va exprima susţinerea reformelor din Republica Moldova şi aspiraţiilor sale europene. Lozinca „Moldova o istorie de succes în relaţiile cu UE” mai are şanse de realizare?

Vlad Spânu:
„Eu cred că pentru Republica Moldova e foarte importantă vizita anume în acest context, în contextul obţinerii sprijinului SUA pentru reformele democratice ,care vreţi să le numiţi proces de integrare europeană sau nu, dar este un proces de reforme economice şi politice de care Republica Moldova are nevoie, cetăţeanul din Republica Moldova are nevoie, pentru a-şi îmbunătăţi situaţia economică şi pentru a avea nişte valori democratice pe care le împărtăşeşte cu SUA. Dacă se va putea în viitor obţine un sprijin şi mai mare din partea SUA eu cred că asta ar fi cel mai important rezultat al acestei vizite. Nu cred că trebuie să vedem şi un alt rezultat, să nu ne îmbătăm cu apă de ploaie.

Republica Moldova vede în parteneriatul cu SUA un parteneriat strategic, însă nu am auzit niciodată la americani că ei au un parteneriat strategic cu Republica Moldova. Din acest context trebuie să reieşim realist şi să evaluăm situaţia geopolitică reală care este, să vedem locul SUA în acest context geopolitic şi rolul pe care îl văd ei în această regiune”.

Europa Liberă: Dle Spânu, cam pesimiste prognozele dvs în comparaţie cu cele ale politicienilor de la Chişinău!

Vlad Spânu:
„De la Chişinău lucrurile posibil se văd altfel, dar eu cunosc cum văd americanii regiunea în general şi cum văd Republica Moldova în particular”.

Europa Liberă: Admiteţi că vizita lui Biden ar putea lăsa o amprentă asupra evoluţiilor locale din R. Moldova, unde domneşte o criză politică prelungită? Ar putea contribui la depăşirea acestei crize?

Vlad Spânu:
„Eu cred că acesta ar fi lucrul cel mai important care ar trebui să se întâmple după vizita vicepreşedintelui Biden. Moldova deja de 20 de ani se află la un hotar, nu ştie încotro să se îndrepte cu paşi hotărâţi, sau spre Est sau spre Vest. Sper eu că vizita vicepreşedintelui Biden va ajuta societatea civilă din Republica Moldova, omul de rând, să înţeleagă că chiar şi SUA, chiar şi oficialii europeni nu sunt indiferenţi încotro se va duce Republica Moldova şi soarta cetăţenilor Republicii Moldova este în mâinile, în primul rând, ale cetăţenilor.
Vlad Spânu ( Washington, 2009)


Sper că politicienii de astăzi care deja de doi ani de zile în loc să-şi unească forţele ca să înceapă să implementeze reformele, se ciondănesc între ei pentru a-şi împărţi funcţiile şi a vedea cine să controleze cutare segment din sectorul public, sectorul economic, eu cred că acesta este învăţământul pe care trebuie să-l tragă şi politicenii - să-şi unească forţele, să uite de mâncărimea interioară şi să meargă acolo unde au mers ţările baltice, unde au mers Polonia, România şi alte ţări. Este deja un lucru demonstrat că aceste ţări ne-au întrecut de câteva ori privind produsul intern brut pe cap de locuitor şi, în general, starea economică şi politică şi socială”.

Europa Liberă: Dle Spânu, recent doi senatori republicani de frunte - Richard Lugar şi John McCain - au exprimat public sprijinul pentru Republica Moldova în conflictul transnistrean şi au cerut administraţiei, inclusiv Casei Albe, ridicarea restricţiilor comerciale în relaţiile cu Chişinăul. Cât de probabilă vi se pare ridicarea acestor restricţii şi cât de important pentru Moldova ar fi un asemenea gest?

Vlad Spânu:
„De mult restricţiile amendamentului „Jackson – Vanik” trebuiau să fie ridicate. Este o chestie de principiu, este o chestie simbolică şi importantă în acest sens al simbolismului, dar nu are absolut niciun impact economic. În fiecare an administraţia se adresează congresului pentru a aproba ca Moldova să aibă un statut privilegiat, se numeşte „most favored nation statute” – statutul ţării cele mai favorizate. În principiu, ele nu au impact asupra relaţiilor comerciale. Mai mult ca atât, Republica Moldova este parte a sistemului generalizat de preferinţe care permit produselor din Republica Moldova să fie exportate pe piaţa americană, unele sunt scutite de taxe la import, altele au o taxă minimă comparativ cu alte ţări.

Din punct de vedere foarte practic, pentru un agent economic din Republica Moldova aceasta nu are un imapct, însă are un impact politic şi simbolic şi eu cred că este cazul deja ca o ţară membră a OMC, cum este Republica Moldova, să fie scoasă din această listă. Şi apropo de OMC şi în contextul vizitei vicepreşedintelui Biden la Moscova, eu cred că Moldova, şi chiar mă mir şi mă întreb de ce Republica Moldova nu este în stare să folosească această pârghie pe care o are ca membru OMC pentru a forţa Rusia, în primul rând, să rezolve problema legată de retragerea armatei, să oprească finanţarea şi susţinerea politică faţă de Tiraspol şi, în al treilea rând, să nu pună în permamenţă bariere produselor moldoveneşti pe piaţa Rusiei, aşa cum o face Georgia şi aşa cum o fac chiar şi americanii.

Biden a mers acum la Moscova şi a spus că condiţionează intrarea Rusiei în OMC dacă Rusia va îndeplini o serie de condiţii, cum ar fi drepturile omului, cum ar fi alegeri libere, etc. Însă Republica Moldova este un non-player şi mă întreb de ce actualii guvernanţi, după 2009 încoace, nu au scos această pârghie foarte importantă pentru a-şi rezolva problemele cardinale ale ţării?

Europa Liberă: Dle Spânu, vă mulţumim.
XS
SM
MD
LG