Accidentul nuclear provocat de cutremurul şi valul tsunami din Japonia a venit tocmai când centralele nucleare reintrau în modă. După tragedia de la Fukushima, guvernele din lumea întreagă, din Elveţia până în Chile şi-n Africa de Sud, se întreabă din nou dacă viitorul energiei este într-adevăr atomic.
Ce se va întâmpla cu aşa-numita „renaştere nucleară” după accidentul din Japonia? – se întreabă agenţia Associated Press într-o relatare de la Paris, unde îşi are sediul una din cele mai importante instituţii atomice internaţionale.
„Europa trebuie să se trezească din visul unei energii atomice absolut sigure”, a spus la Bruxelles Nikolaus Berlakovich, ministrul mediului din Austria – una din puţinele ţări europene care şi-a interzis prin lege construcţia de centrale atomice. Demnitarul austriac a propus ca toate centralele nuclare din Europa să treacă prin teste, aşa cum au trecut nu de mult băncile, pe fondul crizei financiare.
AP scrie că tragedia de la Fukushima s-a întâmplat când omenirea începuse să uite accidentele nucleare de la Cernobâl şi de la Three-Mile Island, în Statele Unite; în ultimii ani, preţul tot mai mare al petrolului şi instabilitatea unor furnizori sau conducte de gaze naturale făceau din nou atrăgătoare perspectiva independenţei energetice pe care ar asigura-o centralele nucleare.
AP observă că după Fukushima, nu toate guvernele din ţări cu energie atomică au reacţionat la fel. Rusia, China sau Polonia, ba chiar şi Chile, unde au loc dese cutremure, au spus că merg înainte cu planurile construcţiei de noi centrale.
În Germania, guvernul a spus că amână cu trei luni decizia de a extinde durata de viaţă a tuturor centrale nucleare, pe care un plan mai vechi, între timp abandonat, prevedea să le închidă cu totul. Guvernul Elveţiei a decis suspendarea construcţiei de noi centrale până la „revizuirea atentă a normelor de siguranţă”. Alte ţări europene cu centrale nucleare, ca Marea Britanie, Bulgaria, Finlanda au propus şi ele inspecţii de siguranţă pe tot continentul.
În România guvernul nu şi-a formulat vreun plan după Fukushima. Compania care administrează singura centrală nucleară românească, de la Cernavodă, a spus într-un comunicat că uzina este proiectată să reziste celui mai puternic cutremur care s-ar putea produce în România.
În Statele Unite administraţia Obama a spus că va trage lecţiile necesare din tragedia niponă dar a anticipat că ea nu va micşora încrederea Washingtonului în energia nucleară. Un purtător de cuvânt de la Casa Albă a spus că preşedintele îşi menţine opinia că energia nucleară este curată – adică nepoluantă.
În singura ţară cu centrală nucleară din Africa, Republica Sud-Africană, guvernul vrea să construiască noi reactoare, dar organizaţiile pentru protecţia mediului se opun.
AP notează că în lume există 442 de reactoare nucleare în funcţiune şi 65 de centrale atomice în construcţie. Anul trecut au început lucrările la 14 noi reactoare: în China, Rusia, India, Japonia şi Brazilia. Pentru comparaţie, cu cinci ani înainte, în 2005, au fost date în funcţiune numai trei reactoare.
