Linkuri accesibilitate

Despre valori şi principii în politică


Eşecul construcţiei statale R. Moldova e în cea mai mare măsură cauzat de absenţa valorilor şi principiilor în politica autohtonă.


Folosită mereu pe durata negocierilor recente dintre partidele parlamentare, sintagma valori şi principii şi-a pierdut demult semnificaţia firească şi chiar a ajuns să fie pretext pentru glume şi băşcălie. Şi nu doar ziariştii fac glume pe seama valorilor şi principiilor, ci şi politicienii înşişi. Am văzut pe sticlă nişte lideri politici, rîzînd cu poftă la auzul sintagmei valori şi principii. Sincer să fiu, rîsul politicienilor mi-a provocat un rictus nervos. Şi asta pentru că, în realitate, avem de-a face cu lucruri foarte serioase.

Înainte să formulăm concluziile care se impun imperios, să constatăm o stare de fapt dezolantă. Prestaţia politicienilor autohtoni în cei 20 de ani de tranziţie a fost de-a dreptul modestă, chiar lamentabilă. În mase a prins demult rădăcini ideea că ai noştri conducători sînt incapabili să modernizeze ţara şi, mai rău, că sînt făţarnici şi mercantili, că vin în politică numai pentru a-şi rezolva nişte probleme personale.

Atunci cînd, la finele anului trecut, partidele negociatoare foloseau pe mică de ceas sintagma valori şi principii, majoritatea cetăţenilor au perceput-o ca pe o cacealma, ca pe un balon de săpun, ca pe o demagogie crasă. Unii s-au enervat, alţii au rîs sau i-au ironizat pe politicieni. Iar cei care i-au crezut pot fi, cu siguranţă, număraţi pe degete. De ce? Pentru că oamenii aveau în spatele lor 20 de ani de tranziţie, timp în care actorii politici s-au comportat ca nişte şmecheri ordinari. Păi, dacă politicienii înşişi se amuză la auzul cuvintelor valori şi principii, ce ar trebui să înţelegem? Răspunsul e la mintea cocoşului.

Repet, lucrurile nu sînt deloc amuzante, ci grave, foarte grave. Eşecul construcţiei statale Republica Moldova e în cea mai mare măsură cauzat de absenţa valorilor şi principiilor în politica autohtonă. Cînd zic asta, nu mă refer neapărat la doctrine partinice, ci mai degrabă la nişte lucruri general umane, la ceea ce ţine de moralitate şi cumsecădenie. Ni se spune la tot colţul că politica e arta compromisului, că în politică numai tocmeala şi ipocrizia te ţin pe linia de plutire, că cel sincer şi corect e prost şi nu are ce căuta în politică.
Ei bine, ceea ce avem acum, după două decenii de tranziţie, e tocmai rezultatul acestei optici păguboase asupra politicii.

Nimic nu ne va ajuta să ieşim din mocirlă, nici un fel de ajutoare occidentale şi eforturi ale societăţii civile, dacă bunul-simţ nu va deveni o normă în politica autohtonă. Deocamdată sîntem departe de acest deziderat, deocamdată ne umflă rîsul cînd cineva vorbeşte de valori în politică...
XS
SM
MD
LG