Linkuri accesibilitate

Scutul anti-rachetă și investițiile străine (România Liberă)


Interviu cu Germina Nagâț (CNSAS) (A. Pora/22).


Un singur comentariu este dedicat astazi, in ziarele mari de la Bucuresti, aprobarii de catre Consiliul Suprem de Aparare a Tarii a scutului NATO antiracheta de la Deveselu. Lucian Davidescu evoca in Romania libera cea mai importanta consecinta non-militara a acestei decizii: deschiderera fluxului de investitii americane catre Romania. In clipa de fata, doar 3% din investitiile straine sunt americane.

Romania a reusit sa capteze doar unul dintre cele trei mari fluxuri de investitii abordabile: cel european. Au ramas inca departe cel american si cel chinez, arata comentatorul. Scutul antiracheta, care va fi operational in 2015 in judetul Olt, este posibil sa fie „catalizatorul care lipsea” pentru instalarea investitorilor americani in Romania. Se va constitui, vrand-nevrand, o comunitate americana de afaceri, care va face din Romania un teritoriu relativ familiar pentru viitorii investitori. Problema ramane, mai arata Lucian Davidescu, nivelul foarte ridicat al coruptiei si al birocratiei.

Intre stirile etalate de presa de azi este si cea a retragerii ambasadorului bulgar la Bucuresti, in cadrul unei operatiuni de lustratie dispusa de guvernul de la Sofia, care a luat masuri similiare pentru alti 12 diplomati care s-a dovedit ca au avut legaturi cu serviciile secrete comuniste. In Romania, modul in care este abordata legal problema fostilor informatori ai Securitatii comuniste este inca subiect de discutie.

Intr-un interviu consemnat de Andreea Pora in revista 22, sefa Directiei de Investigatii a Consiliului pentru Studierea Arhivelor Securitatii, Germina Nagat, afirma ca institutia nu-si propune sa faca nuantari si departajari etice. Ele raman in sarcina opiniei publice si a instantei. Precizarea se leaga de unele intrebari ale Andreei Pora: de ce sunt dezvaluite, cu prioritate, legaturile cu securitatea ale unor oameni de cultura. Recent, au fost declarati colaboratori ai securitatii scriitorul Nicolae Breban, actorul Ion Besoiu si regizorul Andrei Blaier. Germina Nagat arata ca CNSAS nu se ocupa in mod special de aceste dosare, ci ele intereseaza mai mult opinia publica, fiind vorba de persoane cu notorietate publica. 60% dintre dosarele transmise de CNSAS instantei, pentru a se pronunta asupra calitatii de colaborator al Securitatii, apartin unor fosti ofiteri de securitate. 11 dintre acestia detin, in mod straniu, si calitatea de revolutionar, care recunoaste participarea activa la evenimentele din decembrie 1989 – se mai arata in interviul din revista 22.
XS
SM
MD
LG