Traian Ungureanu: „Decretele lui Smirnov trec uşor, dar nu apar niciodată din senin, degeaba. Şi cred, că lucrul cel mai important, într-adevăr, după ce salutăm eliberarea lui Vardanean, un om nevinovat, e să ne gândim la motivele, care au putut să-l facă pe Igor Smirnov să aibă această „criză” de generozitate.
Nu e nimic nevinovat în gestul lui Smirnov, deşi desigur că Smirnov a invocat Ziua presei. Dar asta e o arie, care nu i se potriveşte unui om ca Smirnov. Mult mai credibile sunt elementele, care ne vorbesc de câtva timp, de când relaţiile lui Smirnov cu protectorul rus, cu structurile ruse nu mai sunt ce erau odată. Temperatura a scăzut, relaţiile sunt mai reci.
Rusia se simte poate mai interesată de un nou lider în Transnistria. De un om mai modern, mai pliabil, mai activ şi nu de figura, desigur, învechită a lui Igor Smirnov. Asta este pricina, care vine dinspre Rusia.
Nici dinspre Moldova lucrurile nu arată mai bine pentru Smirnov, pentru că Moldova devine o ţară tot mai europeană, o ţară tot mai apropiată de Europa şi evident o ţară tot mai inaccesibilă pentru Igor Smirnov. Evenimentele, care aduc Moldova mai aproape de Uniunea Europeană, se ţin lanţ, vin periodic, semnarea acordului de asociere este inevitabil, Moldova a intrat decurând într-o structură nouă, e vorba de Euronest, o adunare parlamentară, care aduce ceva un loc în Uniunea Europeană şi cinci state de pe graniţa de est a Uniunii Europene, între care şi Moldova.
Prin urmare, pentru Smirnov lumea se îngustează, din câte se vede. Şi mai ales tot pentru Smirnov problema centrului de sprijin, a protecţiei politice devine, aş zice, tot mai acută. Asta cred că explică destul de mult din gestul lui Igor Smirnov.”
