9 mai 2001
Ora Moldovei.
Manifestări cu ocazia Zilei Victoriei la Chișinău.
Dan Ionescu: În toată Europa occidentală se serbează astăzi Ziua Europei. Este vorba de aniversarea adoptării Declaraţiei, care a deschis calea spre înfiinţarea actualei Uniuni Europene. La Chişinău, în schimb, a fost sărbătorită cu tot fastul Ziua Victoriei în cel de-al doilea război mondial. Merită, poate, să amintim aici, că Franţa sau Republica Cehă marchează sfârşitul celui de-al doilea război mondial la 8, iar nu la 9 mai. Despre cum au decurs manifestările de la Chişinău, vă informează Sergiu Praporşcic.
Festivităţile de 9 mai, declarată de autorităţile moldovene Ziua Victoriei şi comemorării eroilor căzuţi pentru independenţa patriei, au început astăzi cu depunerea de flori la monumentul lui Ştefan cel Mare din centrul Chişinăului. Şeful statului, Vladimir Voronin, preşedintele Parlamentului, Eugenia Ostapciuc şi premierul Vasile Tarlev au depus flori în ritmurile fanfarei militare, care a intonat atât imnul Republicii Moldova, cât şi cântece militare şi patriotice sovietice. De asemenea, la monumentul lui Ştefan cel Mare au depus flori şi un grup de elevi, care aveau legate la gât cravate roşii ale pionerilor de odinioară.
A urmat un miting la Memorialul gloriei militare, la care au participat peste cinci mii de persoane. Spre deosebire de alţi ani, de data aceasta participanţii la miting nu au purtat drapele roşii ale fostei Uniuni Sovietice, ci numai drapelul de stat al Republicii Moldova – Tricolorul. Abia spre sfârşitul manifestaţiei, câţiva indivizi au ridicat două steaguri roşii cu simbolurile sovietice – secera şi ciocanul, care sunt şi ale Partidului Comuniştilor, aflat la guvernare.
Mitingul a fost deschis de primarul Chişinăului, Serafim Urechean, care i-a oferit apoi cuvântul şefului statului, liderului comunist, Vladimir Voronin. Preşedintele i-a deplâns pe cei, care au căzut în cel de-al doilea război mondial, spunând că generaţiile actuale nu au dreptul să uite jerfa acestora.
Vladimir Voronin: „La noi n-a existat familie, care să nu fi pierdut pe cineva în acel război sângeros. Avem oare noi, în acest caz, dreptul moral să uităm ceva din cele ce a fost? Dacă fiii şi nepoţii uită unde sunt mormintele taţilor şi buneilor lor, pentru ce au trăit şi pentru ce au mirit ei, înseamnă că şi ei înşişi au soarta să fie daţi uitării. Căci, după cum se spune în popor, sămânţa bună roadă adună, iar din cea rea nu iese nimic.”
Vladimir Voronin a lansat un apel la pace civică, la unitate, constantând că dezbinarea este o metodă practicată şi în prezent de cotropitori şi agresori.
Vladimir Voronin: „Oamenii urăsc războiul şi de aceea pentru a face să îndrepte ţeava armei unul contra altuia ei trebuie mai întâi dezbinaţi, antrenaţi în împărţirea proprietăţii, în schimbarea graniţelor. Iar pentru a aţâţa şi mai mult ura reciprocă, se încearcă a dezbina şi pe criterii naţionale, confesionale, rasiale, culturale şi pe alte criterii.”
A doua parte a discursului său Vladimiri Voronin a ţinut-o în limba rusă. Aceasta a avut unele pasaje menite să măgulească orgoliul aşa-numiţilor ostaşi eliberatori ai armatei sovietice.
Vladimir Voronin: „Amintindu-ne de lecţiile celui de-al doilea război mondial, închinându-ne în faţa eroismului luptătorilor care au obţinut marea victorie, nu trebuie să uităm nici pentru o clipă că părinţii, buneii noştri au luptat şi au murit pentru o cauză dreaptă, pentru a salva lumea de la noi cataclisme şi incendii.”
Deşi discursul lui Voronin a fost moderat, fără acuzaţii şi etichetări, el totuşi a folosit expresii din arsenalul ideologic comunist, cum ar fi „virusul proprietăţii private”, „generaţie eroică fără precedent în civilizaţia umanităţii”, „această zi sfântă a victoriei”. În alt context, Voronin le-a amintit veteranilor, care au constituit un element de bază al electoratul comuniştilor la alegerile parlamentare din 25 februarie, că Partidul Comuniştilor le-a acordat de curând indemnizaţii băneşti importante.
Voronin a declarat: „Veteranii tuturor războaielor, oamenii în etate trebuie să devină pătura cea mai privilegiată a societăţii”. Pe de altă parte, şeful statului s-a pronunţat împotriva divizării veteranilor în două tabere: sovietici, care au fost înrolaţi în armata sovietică de ocupaţie, şi români, care au luptat în armata română.
Vladimir Voronin: „Au trecut 56 de ani de la sfârşitul celui de-al doilea război mondial. Soldaţii care au participat la război, au stat în tranşee opuse. Aşa este viaţa, căci aşa au făcut-o acei, care contrapun oamenii şi-i împing în tranşee. Dar soldatul simplu nu este vinovat, dacă prin voinţa soartei şi a împrejurărilor el a nimerit în altă tranşee. Oare poate fi acuzat astăzi acel soldat pentru că atunci el a devenit victima maşinaţiilor politice străine? Cred că aceste acuzaţii sunt nepotrivite.”
Mitinguri de comemorare au avut loc astăzi şi la Tiraspol, şi la Comrat. Liderul separatist, Igor Smirnov, a declarat: „Eroismul de care au dat dovadă participanţii la marele război pentru apărarea patriei a însufleţit apărătorii independenţii transnistrene în timpul agresiunii Moldovei din 1992 asupra Transnistriei”. În alt context, Smirnov a spus că l-a eliberat pe Ilie Ilaşcu pentru „a menţine pacea pe pământul Transnistriei”, arătând că aşteaptă un gest pe potrivă din partea Chişinăului.
Din Chişinău, Sergiu Praporşcic, pentru Radio Europa Liberă.