Amnesty International: Moldova restanţieră la combaterea torturii

Tortura şi alte forme de maltratare a deţinuţilor în comisariatele de poliţie este raspândită, drepturile minorităţilor sexuale sunt încălcate, iar autorităţile din regiunea transnistreană nu respectă standardele unui process de judecată echitabil, sunt doar câteva din concluziile referitoare la Moldova, lansate astăzi în raportul Amnesty International. Relatează, Paul Hodorogea:

Presedintele Amnesty International Moldova, Veaceslav Tofan, a amintit perioada cand Primăria Chisinaului, atunci cand a fost informata ca va avea loc un mars de protest organizat de comunitatea minoritatilor sexuale, s-a adresat la instanta de judecată cu cererea de a se interzice acest marş.

„Au fost invocate niste motive de tipul securitate si din motive de moralitate. Li s-a propus acestei comunitati sa protesteze intr-un loc mai indepartat, mai ascuns si mai linistit. In schimb Primăria a dat permisiune pentru protest in Piata Marii Adunari Nationale in aceeasi zi unor organizatii cu tenta, sa zicem asa, homofobă.”

Unul din punctele vulnerabile ale practicii judiciare din Moldova este apartenenţa izolatoaror de detentie. Subordonate fiind Ministerului de Interne, politistii au acces la persoanele retinute. Vice-presedintele Amnesty International Moldova, Nadejda Lefter, spune ca aceasta circumstanta favorizează aplicarea frecventă a torturii.

„In planul national de actiuni pentru drepturile omului din 2005 autoritatile si-au asumat angajamentul de a transfera izolatoarele de detentie preventiva sub jurisdictia Ministerului de Justitie. Acest lucru nu s-a intamplat pana in prezent, recomandarea noastră este ca totusi sa se indeplinească acest fapt.”

Consecintele protestelor din aprilie 2009 au fost vizate şi ele în raport, spune Nadejda Lefter. Dupa ce s-a constatat ca au fost maltratati sute de tineri, justitia moldoveneasca s-a pronunţat numai in privinţa unor cazuri numărate.

„Noi recomandam autoritatilor Republicii Moldova sa garanteze dreptul la proces echitabil pentru toate victimele torturii si sa traga la raspundere penala proportionala pe toti cei care au comis aceste infractiuni.”

Cat priveste cazul lui Ernest Vardanean, directorul executiv Amnesty Moldova, Cristina Pereteatcu, a spus ca acuzatul n-a avut parte de un proces echitabil, adica n-a avut posibilitatea sa-si aleaga un avocat, sa fie vizitat si sa primească ingrijiri medicale.

„Suntem foarte bucurosi ca Ernest Vardanean a fost eliberat, cazul lui a fost unul fericit. Speram foarte mult ca Ilie Cazac va avea si el parte de un final fericit si va fi eliberat.”

Moldova are de recuperat cateva capitole pentru a se alinia la justitia internationala, spune Veaceslav Tofan, presedintele Amnesty Moldova.

„Mai este nevoie de ratificat acordul pentru privelegii si imunitati ale Curtii, care nu este in prezent ratificat si speram ca nu va avea aceeasi soarta ca si Statutul de la Roma, care a trebuit sa astepte 10 ani de zile pana a fi ratificat. Mai e nevoie de ajustarea legislatiei nationale la prevederile statului, ma refer la Codul Penal, care trebuie racordat la Statutul de la Roma.”

Cristina Pereteatcu constată ca oamenii dîn întreaga lume, aşa cum arată raportul, simt tot mai mult nevoia sa-si revendice drepturile.

„Acele rascoale, acea dorinta a oamenilor de a scapa de dictatura va avea un final fericit sau din pacate dictatura va ramane la putere.”

Europa Liberă: Final fericit inseamna democratie in toata lumea?

„Da, dar in primul rand ne dorim ca drepturile omului sa fie respectate.”

Europa Liberă: Si cum ar arăta finalul nefericit?

„Din pacate in Orientul Mijlociu este intr-o perioada foarte fierbinte, oamenii se rascoala, si daca ei vor reusi intr-un final sa scape de dictatura, aceasta inseamna ca ei vor scapa si de saracie, coruptie si vor putea sa-si exprime liber opinia. Daca nu, ei vor continua sa locuiasca in aceleasi conditii mizerabile cu care se confruntă zi de zi.”

De altfel, în ziua lansarii raportului, Amnesty International a implinit 50 de ani de activitate.