Linkuri accesibilitate

Melissa P., Jurnalul erotic al unei adolescente de 16 ani


În ciuda unor scene fierbinţi, aş recomanda Jurnalul erotic… mai ales acelor tineri care se pregătesc să facă primul pas în lumea cunoaşterii de sine şi a celuilalt.



Dacă inventarea personalului Lolita l-a costat scump pe Nobokov, şi abia mai târziu i-a adus consacrarea, confesiunea unei Lolite reale, Jurnalul erotic al unei adolescente de 16 ani, de Melissa P., ed. Trei, 2007, este considerată de New York Times nici mai mult nici mai puţin drept „un roman cu un impact uriaş…”.

„Vreau dragoste, jurnalule. Vreau să-mi simt inima deschizându-se…”, lasă să-i scape în finalul primei notiţe adolescenta de (încă) 15 ani, mult prea decisă să scurteze drumul cunoaşterii (y compris, în sensul biblic al cuvântului). Ocazia nu se lasă aşteptată, mai întâi în persoana lui Daniele, căruia i se oferă fără fasoane: „Vreau să fac dragoste, Daniele, am spus dintr-o suflare, cu obrajii arzând”, apoi a lui Roberto şi a celor 5 prieteni ai lui („Pe cerul gurii mele s-au întâlnit cinci gusturi diferite, cinci arome a cinci bărbaţi”), urmat de perversul Fabrizio, urmat de Valerio care o meditează la matematici, urmat de Letizia etc., etc.

Cu o luciditate neiertătoare, Melissa îşi decantează la rece „ruşinea” în jurnal, dar numai după ce trăieşte cu neruşinarea unei Lolite total dezinhibate cele mai aiuritoare experienţe senzuale. De unde visa la dragoste, are parte de sex – în fel şi chip, cu bărbaţi şi femei, dar şi în grup. Ce bine se autodefineşte, în această scrisoare de dragoste adresată „domnului profesor” al ei: „Aceşti chiloţi mă reprezintă pe mine. Sunt ceea ce m-a definit cel mai bine. Ai cui ar mai putea fi atât de coloraţi şi ciudaţi, cu acele două şnururi atârnânde, dacă nu ai unei mici Lolite? Dar, mai mult decât să-mi aparţină, mă reprezintă: pe mine şi corpul meu”. Va trebui să se întâmple minunea apariţiei lui Claudio, studentul romantic ce-i cântă serenade sub balcon, pentru ca să-şi schimbe dominantă – astfel tinerii se sărută „cu o pasiune ce nu era dorinţă de sex, ci de iubire”.

În ciuda unor scene fierbinţi, aş recomanda Jurnalul erotic… mai ales acelor tineri care se pregătesc să facă primul pas în lumea cunoaşterii de sine şi a celuilalt – dorindu-le să aibă parte de un partener care le-ar „spune că trupul (meu) nu trebuie violat, ci doar iubit”.

16 mai ’11

Ascultă podcasturile Europei Libere

Previous Next

XS
SM
MD
LG