18 mai 2001
Ora Moldovei.
Impas în negocierile dintre Chișinău și Tiraspol.
Dan Ionescu: Condiţionarea eliberării celorlalţi trei deţinuţi din grupul Ilaşcu de către liderul separatist Igor Smirnov a trezit zilele acestea mai multe reacţii de dezaprobare atât în Republica Moldova, cât şi peste hotare. Amintim că Tiraspolul a cerut, între altele, în schimbul eliberării lui Tudor Petrov-Popa, Andrei Ivanţoc şi Alexandru Leşco prezentarea oficială de către Chişinău a unor scuze pentru declanşarea conflictului militar din 1992 şi repararea prejudiciilor cauzate, pe care le-au evaluat la 77 milioane de dolari. Corespondenta noastră la Bucureşti, Ingrid Şuşu, a solicitat opinia ministrului român de Externe, Mircea Geoană, care este şi preşedinte în exerciţiu al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa. Iată răspunsul oferit de Mircea Geoană.
Mircea Geoană: „Noi întotdeauna am insistat pentru eliberarea imediată şi necondiţionată a întregului grup. De asemenea urmărim cu extrem de mult interes modul în care se regulează dialogul între Chişinău şi Tiraspol. El poate să aibă o implicaţie directă şi o influenţă directă şi asupra problemei celorlalţi trei membri ai grupului, care sunt încă în detenţie în Tiraspol.
Părerea noastră este că este în interesul tuturor părţilor ca acest subiect dureros, emoţional şi cu multă încărcătură politică să se încheie cât mai rapid în condiţiile pe care ni le dorim cu toţii. Aceasta permite ca şi în dialogul între părţi, inclusiv în ceea ce încearcă să facă OSCE-ul pentru situaţia din Transnistria în sens mai larg să poată continua în condiţii cât mai bune. Şi să sperăm că înţelepciunea va prevala. Şi sperăm de asemenea ca discuţiile mai ample în ceea ce priveşte statutul Transnistriei, în ceea ce priveşte retragerea armamentelor şi trupelor ruseşti, obligaţiile internaţionale ale tuturor părţilor faţă de această problemă să intre într-un ritm normal cât mai repede cu putinţă.”
*
Cererea Tiraspolului în privinţa celor trei membri ai grupului Ilaşcu nu este singura făcută la ultima întrevedere dintre liderul separatist Igor Smirnov şi preşedintele Vladimir Voronin. Smirnov a mai propus Chişinăului să nu ţină cont de angajamentele asumate la summitul OSCE de la Istanbul privind retragerea trupelor ruse şi să ceară Moscovei permanentizarea prezenţei militare pe teritoriul Republicii Moldova. Despre aceasta, ca şi despre intenţia Chişinăului de a-şi retrage întreg contingentul de pacificatori din zona de securitate de pe Nistru va fi vorba în următoarea relatare a Linei Grîu.
Republica Moldova intenţionează să-şi retragă contingentul de pacificatori din zona de securitate. Acest lucru a fost adus la cunoştinţă administraţiei transnistrene la încheierea întrevederii din săptămâna curentă dintre preşedintele Vladimir Voronin şi liderul administraţiei transnistrene Igor Smirnov. Potrivit unor surse demne de încredere, retragerea ar putea avea loc chiar săptămâna viitoare.
Vladimir Voronin a transmis părţii transnistrene un document, care propune Tiraspolului şi Moscovei să-şi retragă la rândul lor trupele de pacificatori din zona de securitate de pe Nistru. Acest lucru, în opinia Chişinăului, ar favoriza procesul de negocieri şi identificarea unei soluţii finale pentru conflictul transnistrean. În prezent în zona de securitate sunt dislocaţi 1 500 de militari, câte 500 din partea Chişinăului, Tiraspolului şi a Federaţiei Ruse. Trupele au fost introduse în zonă după încheierea conflictului armat de pe Nistru. Acestea urmau să contribuie la menţinerea stabilităţii şi reglementarea paşnică a conflictului.
Astăzi a devenit cunoscut faptul că la Tiraspol Smirnov i-a propus lui Voronin un document, care cere Republicii Moldova să adopte o decizie privind inadmisibilitatea retragerii trupelor ruse până la elaborarea şi semnarea unui acord privind garanţiile politice, economice, militare şi sociale. În opinia lui Smirnov, retragerea trupelor ruse ar putea tensiona situaţia, deoarece „prezenţa militară rusă pe teritoriul Transnistriei garantează pacea şi securitatea în această zonă a Europei”. Liderul separatist a mai spus că decizia de la Istanbul vine în contradicţie cu obligaţiile semnate anterior de către Federaţia Rusă la întâlnirea de la Odesa din 1998.
Solicitat de noi, şeful Comisiei pentru reglementarea conflictului transnistrean, Vasile Sturza, a declarat că această solicitare este inacceptabilă pentru Chişinău.
Vasile Sturza: „Domnul preşedinte foarte clar a declarat că se va face tot ca deciziile summitului de la Istanbul să fie îndeplinite. Aceasta a declarat-o de nenumărate ori şi Rusia.”
Reprezentanţii grupurilor parlamentare, cu care am vorbit astăzi, consideră şi ei inacceptabilă această cerere a lui Igor Smirnov. Ei au invocat prevederile Constituţiei Republicii Moldova, care stabileşte caracterul neutru al statului, precum şi necesitatea respectării de către Rusia a angajamentelor de la Istanbul.
Deputatul Alianţei „Braghiş”, Valeriu Cosarciuc: „Conform Constituţiei Republicii Moldova, Republica Moldova este un stat neutru. Adică practic el nu poate să aibă baze militare sau forţe militare pe teritoriul ţării. La momentul actual noi trebuie să îndeplinim Constituţia Republicii şi toate angajamentele, care au fost luate şi în primul rând evacuarea armamentului de pe teritoriul Republicii Moldova şi evacuarea trupelor străine de pe teritoriul Republicii Moldova. Smirnov are nevoie de a menţine forţele armate cred că de a-şi menţine puterea.”
Liderul Partidului Popular Creştin-Democrat, Iurie Roşca: „Este puţin probabil ca Smirnov să înainteze o asemenea pretenţie, fără a avea acordul protectorilor săi de la Moscova. Este evident că se urmăreşte în definitiv amplasarea unei baze militare pe teritoriul Republicii Moldova în zona transnistreană. Vom aştepta cu îngrijorare alte gesturi şi precizări de poziţie din partea lui Voronin, pentru că o asemenea situaţie odată acceptată de către Chişinău, ar însemna nesocotirea prevederilor Constituţiei Republicii Moldova, care nu admite staţionarea trupelor străine pe teritoriul său naţional şi de asemenea ignorarea înţelegerilor de la summitul OSCE de la Istanbul. Chişinăul a epuizat posibilitatea de a face noi concesii Tiraspolului în negocierile cu privire la acordarea unui statut special. De asemenea sub egida OSCE trebuie să existe o forţă de pacificare multinaţională, în nici un caz reprezentând o singură ţară.”
Vicepereşedintele comunist al Parlamentului, Vadim Mişin: „Există deciziile summitului OSCE de la Istanbul, unde sunt clar fixate angajamentele Rusiei şi termenele concrete de retragere. La moment situaţia este dificilă. Personal cred că respectarea acestor termene este imposibilă. Nu aş pune pe primul loc retragerea trupelor, ci a armamentului şi muniţiilor, care sunt suficiente pentru a arunca în aer la modul propriu o jumătate de Europă.”
I-am rugat pe interlocutorii noştri să-şi expună punctul de vedere şi asupra cererii Tiraspolului ca Republica Moldova să-şi recunoască aşa-zisa agresiune din 1992. În opinia lui Valeriu Cosarciuc, vina pentru războiul de pe Nistru revine integral conducerii de atunci a Federaţiei Ruse, care în felul acesta a încercat să-şi menţină influenţa în zonă.
Valeriu Cosarciuc: „Eu, fiind deputat în perioada ʼ89-91, deputat al poporului din Uniunea Sovietică, am fost martor al acelor mişcări, care le făcea în acea perioadă conducerea fostei Uniuni Sovietice în privinţa dezmembrării unor republici din fosta Uniunea. Şi acest lucru nu a fost vina Republicii Moldova. Asta a fost dirijată de unii conducători ai fostei Uniuni Sovietice, ca sarcină pusă: că dacă cineva vrea mare independenţă, noi vom face aşa că voi o să fiţi toată viaţa puşi în situaţie de conflict.”
Liderul PPCD, Iurie Roşca: „Vina pentru întreaga desfăşurare a evenimentelor dramatice din stânga Nistrului, în special în perioada ʼ92, cade pe umerii Federaţiei Ruse, care, prin prezenţa armatelor sale pe teritoriul nostru naţional, a comis, dacă nu un gest direct de agresiune, atunci o susţinere făţişă a unor criminali, care au acaparat puterea în această parte a Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Vicepreşedintele Parlamentului, Vadim Mişin: „Nu aş pune asemenea condiţii în locul lui Smirnov. Dacă e să căiutăm vinovaţii, se vor găsi suficienţi nu doar la Chişinău, ci şi la Tiraspol. La fel stau lucrurile şi cu prejudiciile materiale. Personal cred că este vorba de noi teritipuri, pe care le caută Tiraspolul pentru a nu admite avansarea negocierilor privind reglementarea conflictului definitivă.”
Din Chişinău, Lina Grîu, pentru Radio Europa Liberă
*
Dan Ionescu: Agenţia Interfax informa astăzi că Gerogia ar putea solicita comunităţii internaţionale sprijin financiar în vederea retragerii tripelor ruse din Batumi şi Akhalkalaki. Oficialii de la Tbilisi apreciază drept nefondat termenul de 14 ani propus de partea rusă pentru retragerea trupelor.