Linkuri accesibilitate

Kirgistanul și un obicei arhaic: „răpirea mireselor”


Cca 200 de persoane au protestat la Karakol la un protest după sinucidirea a douâ tinere răpite ca mirese.



Furatul miresei, forțată ulterior să se mărite cu cel care a ales-o, este o tradiție veche și răspândită în Kirghistan. Atât de răspândită încât în Codul penal al țării central asiatice a fost introdus un articol care o pedepsește cu până la 3 ani de închisoare. Dar codul penal, mai ales când este aplicat prost, nu a dezrădăcinat obiceiul, așa încât activiștii și activistele pentru drepturile omului mai ales au trecut la proteste de stradă. Alexandru Eftode rezumă relatarea corespondentei Europei Libere, Farangis Najibullah:

Aproximativ 200 de oameni au participat miercuri la un protest stradal la Karakol, un orășel din provincia Issyk-Kul în nordul Kirghizstanului. Două fete s-au sinucis recent în această provincie la câteva luni de când fuseseră răpite ca mirese. Demonstrația a fost organizată de câteva asociaţii locale ale femeilor. Îngrijorate de aparenta amploare a fenomenului, ele au cerut autorităților și liderilor de comunități să lupte cu străvechiul obicei.

Fondatoarea institutului Kyz Korgon, Gazbubu Babayarova spune că puține cazuri ajung în instanță, iar făptășii, dacă sunt totuşi judecaţi, scapă cu amenzi simbolice.
Babayarova spune că „furatul mireselor este încurajată de părinții băieților”. „Uneori băieților le este teamă să ceară acordul fetei pentru căsătorie ca să nu fie respinși. Decât a le face curte, consideră că e mai ușor și mai sigur să le fură. Iar cazurile rămase nepedepsite nu se mai termină”, spune activista kirghiză.

Cum decurge răpirea? Potrivit tradiției, când un tânăr simte că ar vrea să se căsătorească pentru prima dată, răpește pur și simplu mireasa fără preaviz sau avertismente. O poate răpi din stradă, uneori aplicând violența și duce acasă. Restul este lăsat pe seama celor două familii: să se înțeleagă între ele cum și când va avea loc nunta și să convingă mireasa. Și de obicei mireasa este convinsă. Abia apoi mirele o cere oficial în căsătorie. Dar nu se întâmplă tot timpul cum spune tradiția.

Gazbubu Babayarova spune că multe căsnicii întemeiate în acest fel nu durează. Iar uneori sfârșitul este tragic, aşa ca în cazul fetelor sinucise, două studente de 20 de ani la Issyk-Kul, Venera Kasymalieva și Nurzat Kalykova.

Ulan, care a răpit-o pe Nurzat în noiembrie anul trecut, o ceruse înainte de aceasta de nevastă, dar ea, sprijinită de familie a refuzat. Când au aflat despre răpire, părinții au reușit să-şi aducă fiica înapoi acasă, dar după mai multe presiuni s-au dat bătuți, iar căsătoria a avut loc. Patru luni mai târziu, Nurzat și-a pus capăt zilelor, iar Ulan spune că nu cunoaște care poate fi motivul.

„Fusesem prieteni timp de trei ani până la căsătorie. Apoi, totul a decurs cum trebuie, în pace și înțelegere. Nu știu ce putea să se fi întâmplat”, a spus tânărul serviciului kirghiz al postului nostru de radio. Poliția spune că a început o anchetă, dar nu este clar dacă îl vor pune sub acuzare pe Ulan.

La protestul de ieri, participanții au chemat autoritățile să aplice legea cu asprime. Într-un discurs emoționant, tatăl cealalte fete sinucise, Oken Kasymaliev a spus că Venera înlocuise pentru frații ei mai mici mama decedată cu cinci ani în urmă. Tragedia de acum a distrus viața familiei întregi. Oken le-a spus tinerilor kirghizi că furatul fetelor îi poate pune într-o bună zi în locul lui.

Nu toți băieții kirghizi gata de însurătoare urmează tradiția.
Unul din participanții la protest, Abaz Jyrgalbekov care a împlinit 20 de ani spune că fură mirese cei cărora le lipsește încrederea în sine. În ceea ce-l privește, Abaz își face planuri să întâlnească o fată, se se cunoască și să decidă împreună, adică, în cuvintele sale, să se căsătorească normal.
  • 16x9 Image

    Alexandru Eftode

    Fac jurnalism din 1997, specializat la început în crimă, apoi în politică - o evoluție, ar spune unii, în firea lucrurilor... Am condus biroul din Chișinău al Europei Libere când R. Moldova apărea lumii ca prima țară post-comunistă unde la putere erau aleși democratic ... comuniștii. Din management, m-am întors în jurnalismul pur, apoi iar în management, dar nu m-am despărțit o zi de Europa Liberă. Conduc redacția pentru R. Moldova, incluzând biroul din Chișinău, într-o altă perioadă de zbucium post-sovietic. Și atunci, și acum integritatea jurnalistică este mai importantă ca oricând.

XS
SM
MD
LG