Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă organizează an de an un târg al locurilor de muncă, destinate mai ales celor care tocmai ies de pe băncile facultăţilor. La noua ediţie a târgului corespondenta Europei Libere, Lucia Diaconu a întâlnit studenţi care mai au ani mulţi de studii, dar şi tineri care au terminat facultatea de mult, dar încă îşi caută de lucru.
Teodor Urîtu mai are doi ani de studii, dar a hotărît să-şi încerce norocul de pe acum, ca să-şi suplimenteze veniturile modeste de student. „Acuma m-am uitat la mai multe joburi şi se cere minimum un an - doi de experienţă şi nicicacum n-ai cum să lucrezi. Şi Orange, şi Moldcell – toţi cer cîte un an-doi, toate firmele. Cam şansele sînt slabe. Doar de să lucrezi cu 1000 de lei, să faci experienţă şi apoi să te angajezi cu salariu mai mare, dar altfel n-ai cum.”
Europa Liberă: „Dar nu v-aţi gîndit la voluntariat, ştiu că se mai face voluntariat numai de dragul de a căpăta experienţă, neplătiţi.”
Teodor Urîtu: „În America e altfel starea, părinţii au de unde-i finanţa. Dar pînă-oi căpăta eu un an-doi de experienţă părinţii trebuie să mă mai întreţină, dar deja am 21 de ani...”
Iar Ştefan Balan a absolvit o facultate de tehnologii informaţionale în 2007 şi de cîteva luni este în căutarea unui loc de muncă: „Am avut un proiect, proiectul s-a terminat. Mi-am căutat serviciu – am avut pe vreo trei luni de lucru, acuma iarăşi fără. Aşa-i viaţa.”
Europa Liberă: „Acum cel puţin aveţi experienţă de muncă, adică aţi putea mai uşor să vă angajaţi.”
Ştefan Balan: „Cum să vă spun, este şi un plus, este şi un minus. Azi caută administrator de bază de date, mîine caută programatori C sharp şi e foarte greu să sari (de la una la alta). În facultate ai făcut, ai cunoştinţele teoretice, dar el îţi spune: ştii, este altul care are jumătate de an experienţă, e puţin dar are mai multă decît tine, şi pierzi. Adică au cerinţe mari, au cerinţe de experienţă. Vii la angajator – vii la practică, însă la universitate se face teorie. ”
Maxim, care are un titlu proaspăt de master, s-a dat bătut după cîteva luni de căutare şi s-a interesat azi de munci mai puţin calificate: „Ca electrician, ca mecanic, ca lăcătuş am găsit. Urmează să trimit CV-ul şi să văd pe parcurs care mă aranjează, unde mă angajează, dacă o să-mi placă condiţiile acolo.”
Din cele peste 1500 de locuri de muncă pe care le-au ofertat azi angajatorii, doar a treia parte erau pentru cei cu
studii superioare. Raisa Dogaru, vicedirectorul Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, spune că în situaţia lui Maxim sînt foarte mulţi tineri: „De multe ori tinerii doresc cu totul altceva decît se solicită pe piaţa muncii. Pe piaţa muncii actualmente se solicită foarte multe locuri de cusătorese, iar tinerii noştri se duc la instituţiile superioare ca după aceea să lucreze în diferite baruri. ”
Date oficiale arată că anul trecut numărul de locuri de muncă s-a redus cu aproape 40 de mii, în timp ce şomajul a crescut. Tinerii pînă la vîrsta de 24 de ani fiind categoria care înregistrează cea mai înaltă rată a şomajului. Experţii spun că o parte din motive trebuie căutate în domeniul educaţional, care nu oferă pregătirea pe care o solicită angajatorii.
La tîrgul care s-a deschis azi au participat şi organizaţii care oferă consultanţă pentru cei care ar dori să deschidă o afacere pe cont propriu, puţini vizitatori însă au fost interesaţi de aceste servicii. Iată cum şi-a motivat dezinteresul interlocutorul meu Teodor: „Dacă ar da o mai mare libertate să-ti deschizi o afacere s-ar putea, dar ei vin, îţi pun impozite mai mari numai ca să te închidă şi tot felul de chestii. Nu poţi să deschizi absolut nimic la noi în Moldova.”
Mai mulţi absolvenţi cu care am discutat mi-au spus că nu vor sta mult pe gînduri şi că îşi vor căuta norocul peste hotare, dacă studiile pe care le-au obţinut se vor dovedi inutile pentru a se întreţine. Cîţiva vor căuta să-şi sporească şansele de a obţine o slujbă învăţînd o altă meserie, mai căutată pe piaţă.
