Linkuri accesibilitate

Biroul Ţinutului Secuiesc de la Bruxelles


Deschiderea biroului de la Bruxelles al Ţinutului Secuiesc are valoare pragmatică, dar şi simbolică pentru elita maghiară din România.


Trei judeţe din România, care istoric formează Ţinutul Secuiesc, îşi vor deschide în două zile un birou la Bruxelles. Iniţiativa aparţine unui grup de trei europarlamentari din Uniunea Democrată a Maghiarilor din România. Scopul biroului, reprezentând interesele judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş – judeţe cu o puternică minoritate maghiară – este de a informa, dar mai ales de a obţine proiecte comunitare şi de a facilita accesul celor trei judeţe la proiecte europene de interes local. De la Bucureşti, Sabina Fati:


Corespondenţa zilei de la Bucureşti
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:10 0:00
Link direct



Din punct de vedere istoric, Tinutul Secuiesc este format din trei judete aflate in centrul si vestul Romaniei, populate preponderent de maghiari, este vorba despre Covasna, Harghita si Mures.

Biroul Tinutul Secuiesc de la Bruxelles urmeaza sa se deschida in mod oficial poimiine si a fost initiat de trei europarlamentari ai Uniunii Democrate a Maghiarilor din România (UDMR).

Obiectivele biroului Ținutului Secuiesc de la Bruxelles vor fi strângerea, procesarea si transmiterea informatiilor despre ceea ce se întâmplă în capitala Uniunii Europene, dar si obtinerea de proiecte comunitare si sprijinirea accesarii proiectelor de interes local. Este vorba despre actiuni de lobby in favoarea acestei celor trei judete romanesti.

In Romania judetele cu populatie preponderent maghiara au fost pina de curind subfinantate, iar infrastructura lor s-a dezvoltat destul de lent, desi UDMR, formatiunea politica a maghiarilor din Romania s-a aflat in ultimii 15 ani la guvernare. Autoritatile de la Bucuresti s-au temut mereu de ideile autonomiste din programul maghiarilor romani si au reactionat cu insturmente economice.

Intre timp, lucrurile s-au mai echilibrat, dar maghiarii din Parlamentul Romaniei insista in continuare ca pe harta regionalizarii tarii sa fie constituita si aceasta Regiune a Tinutului Secuiesc. Intrucit partidele romanesti nu sint de acord cu aceasta idee si probabil ca in viitoarea lege vor comasa judetele maghiare impreuna cu Brasovul si Sibiul, atunci entuziastii autonomismului mizeaza pe aceasta idee a biroului de la Bruxelles.

Odata cu punerea in practica a ideii, nationalistii de la Bucuresti si de la Budapesta si-au reluat discursurile cu panicarde, garnisite si cu precautii excesive, cel putin in cazul autoritatilor romane. Vicepresedintele Parlamentului Ungariei, Balczo Zoltan din partea partidului de extrema dreapa Jobbik a spus ca guvernul de la Budapesta ar trebui convins sa sprijine lupta maghiarilor romani pentru autonomie, nu doar moral, ci si material. Socialistii romani au cerut retragerea eurodeputatilor care vor infiintarea biroului Tinutului Secuiesc, au trimis scrisori conducerii Parlamentului Uniunii Europene si i-au cerut presedintelui roman sa aiba o pozitie clara fata de aceasta idee. Liderul liberalilor romani a subliniat la rindul sau ca maghiarii romani fac un pas periculos pe calea unei politici de autonomie teritoriala. Presedintele UDMR, Kelemen Hunor trage linie si argumentează că noul birou de la Bruxelles al Tinutului Secuiesc nu este un act imoral sau neconstitutional, intrebind retoric daca, in ipoteza unui demers similar al Tarii Motilor sau Bucovinei, societatea romaneasca ar mai fi atit de nelinistita.

Ministerul Roman de Externe a avut la rindul sau o pozitie prin care incerca sa clarifice gestul maghiarilor, in vreme ce Toader Paleologu din partidul de guvernamint a transat situatia, spunind ca politicienii romani sint filomaghiari la putere si nationalisti in opozitie.

Una peste alta, biroul de la Bruxelles al Tinutului Secuiesc este atit o forma pragmatica a maghiarilor de a aduce mai multi bani in cele trei judete, cit si una simbolica prin care elita politica de limba maghiara din Romania vrea sa-si demonstreze puterea de persuasiune. In acelasi timp, explozia declaratiilor exaltate arata ca partidele romanesti mai pot juca inca odata cartea nationalista.

Politigraf

XS
SM
MD
LG