Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. Mai întâi buletinul de ştiri. Valentina Ursu trece în revistă principalele evenimente ale săptămânii trecute.
Dialoguri transnistrene
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Cancelarul Germaniei Angela Merkel şi-a exprimat sprijinul şi simpatia pentru guvernul Moldovei în efortul de reîntregire a ţării şi de modernizare a statului. La o conferinţă de presă ţinută la Berlin pe 19 mai în compania premierului Vlad Filat, Merkel a spus că încă nu se poate şti care va fi forma finala a eventualei rezolvări a conflictului transnistrean. Merkel a insistat că esenţial este ca Moldova să fie din nou o singură ţară, iar cetăţenii să se poată mişca liberi pe întreg cuprinsul ei.
Revenit din vizită în Germania, premierul Vlad Filat şi-a exprimat speranţa că negocierile oficiale în formatul 5+2 pe tema Transnistriei vor reîncepe în curând. Autorităţile moldovene au propus ca relansarea convorbirilor după o pauză de şase ani să aibă loc la 21 iunie la Moscova. „Am primit asigurări că Germania va fi solidară cu noi şi va întreprinde toate acţiunile necesare ca acest proces să reînceapă”, a spus Filat. Primul ministru a dezminţit speculaţiile presei care a scris că Angela Merkel ar vrea să convingă Moldova să accepte un plan de federalizare.
Aflat în vizită la Praga, ministrul de externe Iurie Leancă a insistat că Moldova nu va înşela aşteptările europene. Într-un interviu cu Europa Liberă Leancă s-a declarat încrezător că Moldova va menţine ritmul reformelor pentru anularea vizelor europene şi va rămâne în calendarul convenit cu Uniunea Europeană. După întâlnirea cu Iurie Leancă, ministrul ceh de externe, Karel Schwarzenberg a spus că ţara sa sprijină ambiţiile Moldovei de a obţine anularea vizelor europene. El a spus că liberalizarea „va lua ceva timp”, dar că obţinerea vizelor poate fi simplificată „destul de curând”. Domnul Leancă a mai spus şi că odată ce Moldova se va apropia mai mult de Uniunea Europeana şansele rezolvării conflictului transnistrean vor fi si ele crescute.
Tarifele la serviciile comunale în regiunea transnistreană vor fi aduse treptat la nivelul celor din Federaţia Rusă. O dispoziţie în acest sens a fost dată de liderul de la Tiraspol Igor Smirnov. Potrivit serviciului său de presă, motivul invocat de Smirnov a fost că Transnistria se pregăteşte să încheie un contract de livrare a gazelor naturale direct cu concernul rus Gazprom. „Este rău că am fost puşi această situaţie şi că nu reuşim să ţinem pasul ajustării tarifelor cu cele din Federaţia Rusă. Dar va trebui să facem asta”, a spus Igor Smirnov, subliniind că tarifele nu ar trebui să fie majorate şi pentru categoriile sociale defavorizate. Totodată, liderul transnistrean a anunţat că va urma şi o revizuire a sistemului de facilităţi sociale, actualul sistem fiind, potrivit lui, o povară pentru buget. „Nu am în vedere anularea facilităţilor, ci trecerea la sistemul de plăţi nominale”, a explicat Smirnov.
Administraţia de la Tiraspol caută în prezent metode pentru a creşte eficienţa colectării impozitelor. Ministrul transnistrean al finanţelor Irina Molokanova a declarat pentru televiziunea TSV că anumite carenţe în legislaţie, cum ar fi lipsa formelor de evidenţă strictă la colectarea impozitului pe venit ar permite, atât micilor întreprinzători, cât şi marilor întreprinderi să evite achitarea impozitelor. „Încercăm să introducem forme de evidenţă strictă, dar ele nu există nici în Federaţia Rusă, - cu care noi ne armonizăm legislaţia, - de aceea este problematic”, a spus Molokanova. Evaziunea fiscală, potrivit ei, e stimulată şi de lipsa obligativităţii aparatelor de casă. Irina Molokanova a mai spus că din 2012 în Transnistria ar putea fi introdus şi un impozit nou – impozitul pe vânzări. Acesta ar fi necesar pentru a acoperi deficitul fondului de pensii. Şefa finanţelor de la Tiraspol a precizat că anterior s-a încercat să fie introdus un impozit pe obiectele de lux. Însă iniţiativa nu a fost susţinută pentru că, a spus Molokanova, „ceea ce pentru unii este un lux, pentru alţii este un banal obiect de uz casnic”.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Radu Benea: Săptămâna trecută, ministrul de externe al Republicii Moldova Iurie Leancă s-a aflat într-o vizită oficială la Praga. El a vizitat şi sediul central al postului nostru de radio, acordând interviuri serviciilor de limbă română şi limbă rusă ale Europei Libere. Iurie Leancă a declarat între altele că Moldova nu are alternativă la integrarea europeană, pentru că modernizarea Republicii Moldova înseamnă de fapt apropierea ei de Uniunea Europeană. Tema relaţiilor cu Federaţia Rusă, a procesului de reglementare transnistreană şi a conflictelor îngheţate din fostul spaţiu sovietic a fost pe larg discutată şi în interviul realizat de colegii noştri de la Radio Svoboda Andrei Şarîi şi Irina Lagunina.
Irina Lagunina: Ce aţi simţit, la ce v-aţi gândit atunci când a început războiul rusesc împotriva Georgiei în 2008?
Iurie Leancă: Sincer să fiu, nu au fost cele mai plăcute momente, pentru că mai întâi te gândeşti la oamenii de acolo, la cei care locuiau atunci în Osetia de Sud şi în restul Georgiei. Regret că nu s-au găsit soluţiile politice necesare şi că, nu ştiu de ce, s-a decis că singura posibilitate de soluţionare a problemelor disputate este pe cale armată. Pentru că este cel mai rău lucru atunci când în locul diplomaţilor vorbesc puştile şi militarii. Sunt bucuros că de atunci, din câte înţeleg, n-au mai existat ciocniri militare. Şi sper foarte mult că această componentă militară se va diminua. Bineînţeles că m-am gândit şi la situaţia noastră. Din fericire, din anul 1992 la noi n-au mai avut loc acţiuni militare care să ducă la victime omeneşti, la tragedii în sânul familiilor celor care locuiesc fie pe partea stângă, fie pe partea dreaptă a Nistrului. Şi sunt foarte fericit că aceste lucruri de atunci nu s-au mai repetat. Consider că noi trebuie să reducem, în regiunea noastră, componenta militară. De aceea am discutat şi cu Dl Lavrov şi cu alţi colegi de la Moscova că aceleaşi forţe de menţinere a păcii, alcătuite din soldaţi, să fie demilitarizate şi să creăm forţe de menţinere a păcii constituite mai mult din civili, poate specialişti din poliţie şi ca aceste forţe să fie internaţionale. Iată atunci, sunt convins, că o asemenea componenţă va contribui la soluţionarea conflictelor, va transmite un semnal corect, psihologic, dacă doriţi, pentru cei care locuiesc pe partea stângă şi dreaptă a Nistrului.
Irina Lagunina: Ce deosebeşte situaţia transnistreană de situaţia, să zicem, din Abhazia, Osetia de Sud, din Karabah?
Iurie Leancă: Eu cred că există anumite asemănări, însă există şi mari deosebiri. Cea mai mare deosebire este că în ciuda a numeroase impedimente şi bariere, existente în comunicarea de zi cu zi, totuşi oamenii comunică. La noi nu s-a întâmplat niciodată ca această comunicare să fie întrerupă complet. Din câte ştiu, oamenii cu probleme de sănătate de pe malul stâng vin pe malul drept şi atitudinea faţă de ei este aceeaşi ca şi faţă de cetăţenii care locuiesc pe malul drept al Nistrului. Uitaţi-vă cum lucrează companiile, agenţii economici din Transnistria. Cunoaşteţi că noi avem anumite preferinţe comerciale în relaţiile cu Uniunea Europeană. Aşa că aceste companii care activează în Transnistria şi sunt interesate de comerţul cu Uniunea Europeană, ele toate sunt înregistrate la Chişinău şi beneficiază de aceleaşi drepturi, aceleaşi facilităţi ca şi întreprinderile moldoveneşti. Aşa că la noi nu există lipsa totală a contactelor. Cred că acest lucru este un element foarte bun ce ar putea să contribuie la rezolvarea aceste mari probleme a noastre aşa încât ţara să se reîntregească.
Andrei Şarîi: Dl Lavrov pe care l-aţi pomenit vorbeşte despre necesitatea unui contact direct între părţi, pentru că în pofida unui număr mare de mediatori şi observatori – OSCE, Uniunea Europeană, Statele Unite, Rusia, Ucraina – lucrul cel mai important ar fi negocierile directe între Chişinău şi Tiraspol.
Iurie Leancă: Noi nu excludem acest lucru. Dimpotrivă, în ultimul un an şi jumătate noi am întreprins mai mulţi paşi pentru ca interacţiunea noastră să fie mult mai bună. Şi această interacţiune o percepem nu doar la nivelul contactelor cu liderii Transnistriei, dar şi al contactelor cu mediul de afaceri, al contactelor între oamenii de rând, al sprijinului pentru dezvoltarea anumitor proiecte sociale. Spre exemplu, noi am luat decizia principială ca din toţi banii donatorilor pe care îi primeşte Chişinăul, 15 la sută, – anume atâta constituie populaţia Transnistriei din totalul populaţiei Moldovei, - să fie îndreptate spre proiectele sociale şi infrastructura Transnistriei. Din păcate, ne confruntăm cu anumite limitări, cu anumite probleme care există la noi din cauza că politicienii Transnistriei s-au arătat foarte interesaţi în aceea ca să stabilească contacte directe. Nu voi uita niciodată cum am citit o scrisoare din Tiraspol în care ei ne-au refuzat dreptul de a elabora şi realiza 15 proiecte sociale pentru localităţile din stânga Nistrului, pe motivul că, chipurile, ar crea probleme securităţii naţionale a Transnistriei. Iarăşi, în opinia noastră, sunt nişte argumente absolut neserioase. Fără îndoială, suferă oamenii, care au pierdut ocazia să aibă o infrastructură socială modernă. Totodată, noi niciodată n-am refuzat şi am salutat comunicarea cu liderii Transnistriei. Ţineţi minte, am utilizat aşa-numita „diplomaţie a fotbalului”. De curând, în luna mai, am încercat o nouă abordare – „diplomaţia hocheiului”. Din păcate, se pun anumite condiţii. A existat o scrisoare adresată de dl Smirnov primului ministru, textul, cuvintele căreia fără îndoială că nu contribuie la crearea premiselor pentru o discuţie constructivă despre viitorul Transnistriei în cadrul Republicii Moldova. De aceea, fără îndoială, este foarte important contactul direct, dialogul direct şi din partea noastră, vom face în continuare tot posibilul pentru a aduce relaţiile la un nivel mai bun reciproc acceptabile. Dar în acelaşi timp, vedem că, din păcate, eforturile întreprinse numai de partea noastră pentru a face acest dialog mai activ, ca să aducă şi anumite rezultate, nu este un lucru suficient. Pentru asta avem nevoie de ajutorul partenerilor noştri şi din Vest şi din Est. Sunt foarte bucuros că în ultimul an, interesul marilor capitale, a actorilor importanţi faţă de găsirea unei soluţii reciproc avantajoase în soluţionarea conflictului a crescut. Şi faptul că doamna Merkel şi preşedintele Medvedev au discutat nu o singură dată această chestiune, faptul că există un mai mare interes creează condiţiile propice necesare pentru ca contactele noastre, contactul direct să fie mult mai eficient, aşa încât colegii noştri de la Tiraspol să iasă din tranşee, - pentru că există impresia că ei au rămas acolo din anul 92, - să-şi dea seama că lumea se schimbă. De atunci, la noi s-au schimbat patru preşedinţi, însă acolo sunt aceeaşi oameni care au fost în perioada acţiunilor militare. Aş vrea foarte mult ca ei să simtă adierea noilor realităţi şi să înţeleagă că singura soluţie corectă, nu numai pentru noi, dar şi pentru partenerii noştri de bază, - inclusiv dl Lavrov a vorbit despre un stat unitar, dl Lavrov a vorbit despre faptul că Moldova trebuie să rămână un stat unitar, suveran, integru teritorial, cu o largă autonomie pentru Transnistria, - deci aceasta este singura abordare acceptabilă pentru noi.
Irina Lagunina: o mică precizare, ce înseamnă „diplomaţia hocheiului”?
Iurie Leancă: Noi am organizat un campionat al Moldovei la hochei şi ultimul meci trebuia să aibă loc la Tiraspol. Am propus în legătură cu asta ca dl Filat să se întâlnească că dl Smirnov şi să discute anumite probleme care creează o anumită iritare a populaţiei, probleme de care nu au nevoie deloc cetăţenii noştri de pe ambele maluri ale Nistrului. Spre exemplu, dacă nu greşesc, din anii 2005-2006 ca să suni din Chişinău la Tiraspol te costă mai scump decât ai suna la New York, pentru că nu există o interacţiune normală între operatorii noştri. Am vrut să rezolvăm această problemă. Dar pentru asta sunt necesare contacte nu doar la nivel tehnic, la nivel de experţi, ci la nivel politic. Din păcate, întâlnirea nu a avut loc şi nu am putut să avansăm nici pe o altă chestiune importantă pentru locuitorii Transnistriei şi ai restului Moldovei.
Andrei Şarîi: Rusia, ca un fost mare imperiu, utilizează uneori, aşa cum spun mai mulţi politologi şi politicieni, scheme politice imperiale. Şi războiul cu Georgia a fost o confirmare că acest punct de vedere nu este lipsit de temei. Atâta timp cât Moldova rămâne divizată, sunt mai puţine şanse de integrare în Uniunea Europeană, de orice apropiere, chiar şi teoretică, de NATO. Iar până atunci, toate rămân cum sunt: Moscova poate să-şi promoveze liniştit politica sa? Există vre-un sens în aceste afirmaţii?
Iurie Leancă: Nu aş vrea să mă dedau acum unor meditaţii în mare măsură speculative, căci pentru noi este important să facem aşa încât să avem o bună înţelegere cu colegii noştri ruşi. Dacă privim la experienţa altor imperii, vedem că procesul transformărilor dintr-o stare în alta este o perioadă dureroasă. Însă eu cred că noi am ajuns la înţelegerea că avem toate premisele pentru un bun dialog pe alte principii, pe principii de respect reciproc. Din primele zile după venirea la putere în septembrie 2009, noi am spus că obiectivul nostru cel mai important este să creăm un stat normal european. Şi pentru asta nu trebuie să căutăm adversari, să antagonizăm pe cineva, fie România, Ucraina, fie Rusia sau Statele Unite, ci să căutăm parteneri şi să facem aşa încât să încercăm să rezolvăm problemele. Aţi pomenit de NATO şi înţeleg că pentru Rusia este o anumită problemă, poate uneori o problemă psihologică sau poate oi problemă reală, nu am căderea să judec şi să iau decizii. Însă noi reieşim din faptul că în Constituţia noastră scrie că noi suntem un stat neutru, noi reieşim din faptul că Rusia este interesată ca noi să menţinem acest statut. Foarte bine, noi îl vom menţine şi nu preconizăm nici o schimbare în acest sens. Dar ajutaţi-ne atunci să facem aşa încât să devenim cu adevărat o ţară neutră. Pentru că nu poate să existe un stat neutru având deocamdată pe teritoriul său trupe militare străine. Deci, haideţi să lucrăm reieşind din interese comune şi să găsim soluţii concrete.
Radu Benea: ministrul de externe al Republicii Moldova Iurie Leancă, într-un interviu realizat de colegii noştri de la Radio Svoboda Irina Lagunina şi Andrei Şarîi.
Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.