Linkuri accesibilitate

Amnesty International și Human Right Watch critice la adresa Kirgiztanului în ajunul aniversării violențelor interetnice din 2010


Refugiați uzbeci după ciocnirile interetnice din 2010
Refugiați uzbeci după ciocnirile interetnice din 2010

În Kirghizstan etnicii uzbeci au fost discriminaţi atât înainte de conflictele de anul trecut, soldate cu 470 de morţi, majoritatea uzbeci, cât şi după aceea, când autorităţile ar fi trebuit să facă dreptate.


Cele mai cunoscute organizaţii pentru drepturile omului, Amnesty International şi Human Rights Watch lansează astăzi rapoarte critice asupra felului cum a gestionat conducerea Kirghizstanului ciocnirile interetnice de la al căror început se împlineşte săptămâna aceasta un an. Relatarea corespondentei Europei Libere, Daisy Sindelar, este sintetizată de Mircea Ţicudean.

Una din acuzaţiile cele mai serioase din rapoartele lansate astăzi de apărătorii drepturilor omului spune că în Kirghizstan etnicii uzbeci au fost discriminaţi atât înainte de conflictele de anul trecut, soldate cu 470 de morţi, majoritatea uzbeci, cât şi după aceea, când autorităţile ar fi trebuit să facă dreptate.

Amnesty International şi Human Rights Watch spun că departe de a analiza serios situaţia grea a etnicilor uzbeci înainte de criză, guvernul de la Bişkek a avut grijă după conflicte aproape numai de victimele kirghize, mult mai puţine la număr, ba chiar a profitat de ocazie ca să reprime şi mai mult comunitatea uzbecă.

Maisy Weicherding, cercetătoare la Amnesty International şi autoarea raportului organizaţiei, intitulat „Aşteptând mai departe dreptatea”, a declarat Europei Libere că ciocnirile de anul trecut, începute la 10 iunie la Osh şi mai ales felul cum le-au evaluat autorităţile au adâncit prăpastia interetnică din Kirghizstan. Cercetătoarea de la Amnesty International a spus că dacă Kirghizstanul refuză să facă dreptate victimelor şi continuă propaganda etnică există toate şansele ca violenţele să erupă din nou.

Şefa departamentului european al organizaţiei Human Rights Watch, Rachel Denber, s-a declarat şi ea dezamăgită de atitudinea guvernului kirghiz. Denber spune că guvernul kirghiz nu vrea să accepte nici un fel de răspundere pentru ce s-a întâmplat în iunie anul trecut şi după aceea şi răspunde sarcastic la criticile internaţionale, în special la cele formulate de Comisia Internaţională Kirghizstan.
Această structură, patronată de preşedinta kirghiză Roza Otumbayeva, a publicat luna trecută o descriere detailată a violenţelor, dovedind că trei sferturi dintre victime au fost uzbeci şi acuzând autorităţile că au lăsat mulţimile violente să-şi facă de cap.

Liderii kirghizi au reacţionat furios la acestea acuzaţii şi mai ales la sugestia că unele din crimele din iunie anul trecut, dacă ar fi judecate de instanţe internaţionale, ar putea fi considerate crime împotriva umanităţii.
Confruntat cu asemenea perspective, guvernul kirghiz l-a declarat „persona non grata” pe autorul raportului, reprezentantul OSCE Kimmo Kiljunen.

În ajunul aniversării violenţelor autorităţile de la Bişkek au căutat să arate că n-au uitat de reconciliere. La 6 iunie, premierul Almazbek Atambaev a mers la Jal-Alabad, scena unora din cele mai sângeroase ciocniri de anul trecut, şi a promis familiilor victimelor compensaţii guvernamentale de un miliard de dolari.

În aşteptarea aniversării, la Osh primarul Melis Myrzakmatov a ordonat măsuri de securitate sporite. Într-un recent interviu cu departamentul kirghiz al Europei Libere, el a negat că s-ar număra printre cei care au profitat de ciocnirile de anul trecut pentru a încerca să elimine minoritatea uzbecă, de pildă subminându-i structurile economice.

Primarul din Osh a promis că va găsi „criminalii” şi „provocatorii” indiferent de naţionalitatea lor şi a jurat că nu are nimic special cu oamenii de afaceri uzbeci, spunând că violenţele de anul trecut i-au alungat din oraş şi pe întreprinzătorii kirghizi
  • 16x9 Image

    Mircea Ţicudean

    La Europa Liberă sunt din 1993. Am lucrat mai întâi în secția pentru România, la Programul Internațional, apoi la emisiunea radio pentru R. Moldova, cu o întrerupere de 2-3 ani în care am fost în slujba departamentului de training al Europei Libere, unde am fost și director interimar o perioadă. Începuturile jurnalistice au fost concentrate pe critica literară și actualitate culturală. În prezent, domeniile predilecte sunt progresul social (drepturile minorităților, egalitatea de gen, echitatea socială), prevenirea catastrofei climaterice etc.

XS
SM
MD
LG