Linkuri accesibilitate

Belarus: „Preţurile sunt insuportabile – o adevărată catastrofă”


Catastrofa a fost provocată de creşterea preţurilor la energia importată din Rusia şi de cheltuielile masive făcute de preşedintele Aleksandr Lukashenka înainte alegerilor prezidenţiale.



Puterea de cumpărare a beloruşilor s-a înjumătăţit din cauza unei crize financiare devastatoare care a lovit ţara în martie. În timp ce guvernul de la Minsk încearcă să obţină împrumuturi salvatoare din afară, cetăţenii fac faţă preţurilor tot mai greu şi privesc spre viitor cu nervozitate, relatează corespondenta Europei Libere, Halina Abakunchyk.


Belarus: „Preţurile sunt insuportabile – o adevărată catastrofă”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:24 0:00
Link direct



Mersul la cumpărături era, până nu demult o plăcere, pentru pensionarul Ivan Antaniuk de la Minsk. Nu se întorcea acasă fără fructe proaspete şi legumele, carne, caşcaval, peşte şi dulciuri. Astăzi, vizitele la alimentară au devenit un calvar pentru fostul ofiţer militar, în vârstă de 81 de ani.

Privind cu dezaprobare în coş, el spune că şi-a redus lista de cumpărături la alimentele strict necesare – făină, fulgi, ulei, zahăr, brânză chefir şi lapte. Mâncăm rar carne sau salam – sunt foarte scumpe”, spune pensionarul.

Oamenii în vârstă ca el au fost loviţi cel mai tare de creşterea preţurilor şi inflaţie. Datele oficiale arată că preţul fructelor a crescut cu 50 la sută numai în mai, ceaiul s-a scumpit cu 46 la sută iar carburanţii cu 20. Două treimi din venitul familiei Antaniuk de 300 de dolari pe lună se duce pe mâncare. Restul – pe serviciile comunale şi medicamentele soţiei Sviatlana: „Preţurile sunt insuportabile – o adevărată catastrofă”, spune Ivan. Dar, dacă ar fi să crezi televiziunea şi radioul de stat, totul ar fi cum nu se poate mai bine.

Catastrofa, cum o numeşte pensionarul a fost provocată de creşterea preţurilor la energia importată din Rusia şi cheltuielile masive din buget făcute de preşedintele Aleksandr Lukashenka înainte alegerilor prezidenţiale din decembrie trecut. După alegeri – s-a constatat că haznaua e goală.

Guvernul a cerut împrumuturi salvatoare Rusiei, dar a primit promisiuni mult mai mici decât sperase. Moscova a refuzat să acorde Minskului un împrumut direct de 3 miliarde de dolari anul acesta, dar i-a promis în schimb aceeaşi sumă eşalonată pe trei ani prin intermediul Comunităţii Economice Euroasiatice. În plus, Republica Belarus s-ar fi angajat să scoată la vânzare întreprinderi de stat, mai ales în domeniul energetic, de care ar fi interesată Rusia.

Liderul autoritar de la Minsk a uitat de vechea nemulţumire faţă de Occident şi a cerut împrumuturi salvatoare şi de la Fondul Monetar Internaţional. Între timp, guvernul său a fost nevoit să liberalizeze parţial cursul de schimb al rublei beloruse, care s-a prăbuşit oficial cu 36 la sută luna trecută. Pe afişele caselor de schimb valutar rubla a căzut şi mai jos. Cozile însă se măresc. Beloruşii care şi-au făcut economii în trecut încearcă să şi le schimbe în valută străină – scenele amintind de perioada de după prăbuşirea Uniunii Sovietice.

Pentru orăşeni ca familia Antaniuk criza înseamnă să-şi ia rămas bun de la o bătrâneţe liniştită. O duc un pic mai bine cei care au loturi de pământ, unde-şi cresc zarzavaturile. Este şi cazul familiei Volha şi Yan Lahvinovici din orăşelul Molodechno, la 70 de kilometri depărtare de la Minsk. Pe lângă ce le aduce lotul agricol, Lahvinovicii şi-au făcut şi provizii imediat după declanşarea crizei când preţurile erau încă mici, iar apartamentul lor este plin cu saci de macaroane, orez sau zahăr.

Deocamdată criza nu i-a lovit din plin, dar se gândesc cu îngrijorare la ziua de mâine. După cuvintele Volhăi Lahvinovici, în viaţa lor şi-a făcut loc frica de ziua de mâine, când nimeni nu poate şti ce-i aşteaptă.
  • 16x9 Image

    Alexandru Eftode

    Fac jurnalism din 1997, specializat la început în crimă, apoi în politică - o evoluție, ar spune unii, în firea lucrurilor... Am condus biroul din Chișinău al Europei Libere când R. Moldova apărea lumii ca prima țară post-comunistă unde la putere erau aleși democratic ... comuniștii. Din management, m-am întors în jurnalismul pur, apoi iar în management, dar nu m-am despărțit o zi de Europa Liberă. Conduc redacția pentru R. Moldova, incluzând biroul din Chișinău, într-o altă perioadă de zbucium post-sovietic. Și atunci, și acum integritatea jurnalistică este mai importantă ca oricând.

XS
SM
MD
LG