Linkuri accesibilitate

Federalizarea este în detrimentul intereselor R. Moldova


Versiunea rusă a „memorandumului Kozak”
Versiunea rusă a „memorandumului Kozak”

Vlad Spânu: „Moldova are un atu foarte important, pe care nu-l folosește: populația din stânga Nistrului, cetățeni ai R. Moldova”.


Apropiata reluare a negocierilor internaţionale în chestiunea transnistreană, recenta vizită la Chişinău a senatorului american John McCain şi incidentul de la ambasada rusă, unde a fost prezentat oficial un lider transnistrean, au readus în atenţie conflictul îngheţat al Moldovei şi posibilele lui rezolvări. Printre multele teorii mai degrabă speculative se numără şi reînvierea unui plan rusesc vechi de opt ani, care propunea federalizarea Moldovei reunite. Valentina Ursu a încercat să afle cât de actual este planul Kozak de la Vlad Spânu, preşedintele „Fundaţiei Moldova” cu sediul în Statele Unite.

In direct de la Washington o discuție cu Vlad Spânu, președintele Fundației Moldova (versiunea integrală a interviului)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:09:45 0:00
Link direct


Europa Liberă: Credeți că federalizarea Republicii Moldova ar fi o soluție pentru rezolvarea diferendului transnistrean? Este de presupus în actualul context că viitorul Moldovei, ca vecinătate apropiată a UE, va fi unul federal?

Vlad Spânu, președintele „Fundației Moldova” de la Washington

Vlad Spânu: ,,În situația actuală nu putem vorbi de federalizare. Atâta timp, cât în partea stângă a Nistrului există un regim totalitar, care nu are nici un element democratic, federalizarea este în detrimentul interesului Republicii Moldova.”

Europa Liberă: A fost planul Kozak, plan propus de Moscova și respins de Chișinău încă în 2003, pe timpul guvernării comuniste. Plan care prevedea transformarea Moldovei într-un stat federal, în care Transnistria s-ar fi bucurat de o largă autonomie, iar forțele ruse ar fi rămas în regiune pentru a supterviza executarea acordului. Ar putea să fie reactualizat acest plan, din moment ce chiar șeful diplomației ruse, domnul Lavrov, insistă că acum sau niciodată problema Transnistriei poate fi rezolvată?

Vlad Spânu:
,,Rusia întotdeauna a avut aceeași linie referitor la poziția sa vis-a-vis de conflictul transnistrean. Rusia a creat acest conflict, Rusia menține separatismul de la Tiraspol și Rusia vrea prin această enclavă să mențină Moldova în arealul ei de control. Din acest punct de vedere ea va oferi totdeauna acelaș tip de ,,soluții”: de a avea în conducerea de la Chișinău -- în Parlament și în Guvern,
Dmitri Kozak, autorul „Memorandumului”

oamenii lor de la Tiraspol, care sunt nu altceva decât cetățenii Federației Ruse, care vor avea un drept de veto pentru politicele interne ce țin de reforme și politicile externe.”

Europa Liberă: Din ceea ce spuneți Dumneavoastră pot să înțeleg că federalizarea Moldovei ar constitui o recunoaștere de jure a separatismului transnistrean?

Vlad Spânu:
,,De îndată ce se va vorbi de federalizare și de o schemă, care va fi în detrimentul Republicii Moldova ce ține de integrarea ei în Uniunea Europeană, sau cu gruparea de la Chișinău care va avea în capul mesei interesele Rusiei, nu se va putea Republica Moldova integra în Uniunea Europeană și promova reformele care sunt necesare pentru a atinge un nivel de viață, care ar permite Uniunii Europene să deschidă ușile și să spună da, Republica Moldova este gata.

După memorandumul Kozak din partea experților s-a venit cu propunerea 3D – trei principii sănătoase: să fie decriminalizată în primul rând partea stângă a Nistrului, să fie scoasă armata, deci demilitarizată, ca lumea să devină liberă, să creeze o societate democrată, și după aceea să fie promovate procesele de democratizare în regiune. Și după aceasta se va vorbi despre un statut.

Acum se face absolut invers decât este normal – se discută despre un statut special al regiunii transnistrene, când terenul nu e absolut deloc pregătit, când o parte din țara Republicii Moldova este sub ocupație. Deci asta este un nonsens și pe care Chișinăul îl acceptă de atâția ani de zile. Și din păcate îl acceptă și acum, după 2009, când ar trebui să vină cu alte principii, care au fost acceptate, inclusiv și de opoziția din 2004-2005 și de guvernarea de atunci. Nu văd de ce acum ar trebui să fie altă abordare a problemei, numai din cauza că Rusia acum nu mai vine direct cu memorandumul Kozak, dar vine prin intermediul Germaniei?”

Europa Liberă: Această voce în cadrul Uniunii Europene, această voce a Germaniei, care chiar ar fi sugerat Chișinăului să renunțe la Legea privind principiile de bază ale statutului raioanelor din stânga Nistrului, adoptată unanim în 2005 de Parlamentul de la Chișinău.

Vlad Spânu:
,,Va fi cea mai mare greșeală a Chișinăului dacă acceptă aceste propuneri, care nu sunt altceva decât propunerile Rusiei. Numai venite prin gura Germaniei.”

Europa Liberă: Bine, și atunci Chișinău de ce vorbește atât de încântat că Germania este cea care va convinge Rusia să se ajungă la identificarea unei soluții durabile pentru rezolvarea conflictului transnistrean?

Vlad Spânu:
,,Conducerea de la Chișinău se îmbată cu apă de ploaie. Nu este important cine vine cu propunerea, important este esența propunerii. Și esența propunerii este totalmente în detrimentul interesului național al Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Până la urmă, Germania, dacă vrea să ajute, trebuie să exercite presiuni asupra Federației Ruse și nu asupra Republicii Moldova.

Vlad Spânu:
„Dar vedeți că ceea ce se propune din partea Germaniei nu este altceva decât principiile memorandumului Kozak. Eu cred că Republica Moldova are un atu foarte important, pe care nu-l folosește: populația din stânga Nistrului, care sunt cetățeni ai Republicii Moldova.

Însă în afară de acest format, din 2006 practic sunt blocate aceste negocieri, ce s-a făcut? Ce a făcut Guvernul Republici Moldova? S-a dus el să discute cu cetățenii lui din stânga Nistrului? Să le ofere ceea ce trebuie să le ofere un stat: să le ofere apărare, să le ofere servicii sociale, de infrastructură? Nu s-a făcut și atunci atuul ăsta care este nu-l folosește. Și în lipsa unor mișcări din partea Republicii Moldova, se vine de la Moscova cu memorandumul Kozak, se vine de la Kiev, cu democratizare nainte de decriminalizare și scoaterea armatei ruse.

Se revine iarăși, prin intermediul Germaniei, cu aceleași planuri vechi ale Rusiei, pe când Chișinăul stă și reacționează, în loc să acționeze. De ce Chișinăul până astăzi nu are o strategie vis-a-vis de rezolvarea conflictului transnistrean? De ce strategia 3D, făcută de experți, principiile strategiei au fost incluse inclusiv și în Legea despre care ați spus în 2005, care a fost unanim votată și acum le stă în gât la foarte multă lume fiindcă nu permite ca să fie o federalizare.

Și din 2009 de când au venit, forțele care erau în opoziție în 2004-2005 când s-a propus această strategie, nu vine cu o nouă inițiativă sau nouă strategie. Să spună: da, domnul, s-au schimbat lucrurile, acum dați să încercăm să rezolvăm conflictul transnistrean pe acele principii. Dar a intrat în jocul acesta de negocieri bilaterale și multilaterale, uitând că are atuuri -- să lucreze cu cetățenii din stânga Nistrului. Nimeni nu are acest atu, doar Republic Moldova are acest atu. Și nu-l folosește.”

Europa Liberă: Guvernanții salută faptul că problema transnistreană a ajuns pe agenda discuțiilor dintre UE și Federației Ruse. Statele Unite ale Americii ce poziție au? Ce rol pot juca acum?

Vlad Spânu:
,,Statele Unite ale Americii din păcate și-a
La conferința internațională de la Iași, în 2009, „Moldova între Marea Baltică și Marea Neagră”

micșorat activismul pe acest segment – conflictul transnistrean fiind prins în această inițiativă care a venit din partea administrației Obama de resetare a relației cu Rusia, care în loc să includă genul de probleme, cum este problema transnistreană pentru a fi soluționată, se axează totalmente pe alte interese pe care le au americanii vis-a-vis de lupta cu terorismul, lupta în Afganistan, problemele legate de arma nucleară în Iran, unde ei văd că au nevoie de Federația Rusă pentru sprijin.

S-a mizat foarte mult pe această resetare, această politică de resetare nu aduce rezultate. Și sper că SUA va fi mai activă, mai ales că a început să observe că Uniunea Europeană, care vroia să fie prima vioară în soluționarea conflictului transnistrean, nu face față. În sensul că, iată, vedeți, că vine Germania.

De ce vine Germania și nu vine Bruxelles-ul? De ce nu vine Uniunea Europeană, că Uniunea Europeană stă la masa de tratative în formatul 5+2. Deci, nu se vine cu propuneri din partea Lituaniei, României, sau din partea Marii Britanii, dar vine Germania. Ne uităm în istorie și știm când s-a apropiat Berlinul de Moscova prea tare am avut de suferit foarte mult. Așa că eu aș fi foarte precaut, nu m-aș avânta în aceste întâlniri frumoase, declarații pompoase, dar care până la urmă sunt în detrimentul interesului național.”

Europa Liberă: Consultările de la Moscova, preconizate pentru 21 iunie, vor duce la reluarea procesului de negocieri în formatul 5+2?

Vlad Spânu:
,,Atâta timp cât la Moscova, sau oriunde nu s-ar întâlni acest format 5+2, nu va discuta lucruri esențiale, nu forma în care Transnistria să fie parte a Republicii Moldova, prin federalizare, sau prin darea transnistrenilor a dreptului de veto, dar prin crearea premizelor pentru reintegrare. Deci, aici trebuie de discutat. De ce la Moscova nu se va discuta - sau în alte ședințe ale formatului 5+2 - de ce nu se discută, de exemplu, problema drepturilor omului, care este încălcată în partea stângă a Nistrului foarte grav? De ce ar trebui să se discute doar statutul?

De ce nu se discută retragerea armatei ruse din Republica Moldova? Dar dacă se vor axa toți pe un consens, care spune că vrem să discutăm statutul regiunii transnistrene doar, atunci nu mai au sens acest format și aceste negocieri. Trebuie de renunțat la ele și de găsit alt formule. De asta spuneam că este nevoie de o strategie.

În afară de faptul că Moldova nu are strategie, Moldova nu are buget pentru programele de reintegrare. De ce Moldova nu are buget pentru programele sociale din partea stângă a Nistrului. Să vină, uite, domnule, astea sunt opt sate pe care le controlează Chișinăul, uite au și o bibliotecă ca lumea, internet, cinematograf – cele mai frumoase și cele mai bune. Să vină toți acolo. De ce nu se face? Că nu sunt bani, ei zic. Dar s-a pus problema creării unui fond național, care ar atrage și fonduri străine? Să se gândească din punctul de vedere al Republicii Moldova, nu să aștepte de la Moscova, sau de la Berlin, sau de la Washingon. Aceștea nu se vor gândi niciodată, fiindcă ei au fiecare prioritățile lui. Chișinăul nu-și face lucrul pe acasă, nu are grijă de cetățenii lui.”
XS
SM
MD
LG