Modificarea Constituţiei – inevitabilă?

Curtea Constituţională trebuie să rezolve singură criza provocată de incapacitatea parlamentului de a alege preşedintele. Ceea ce în sine nu este o noutate, dar acum are şi avizul pe care l-a cerut Comisiei de la Veneţia, structură din cadrul Consiliului Europei specializată tocmai în probleme constituţionale.

Pe scurt, sfatul Comisiei este ca majoritatea absolută, cerută pentru alegerea preşedintelui , să nu fie schimbată prin lege organică, ci prin amendarea Constituţiei. De asemenea , comisia constată că parlamentul poate fi dizolvat la infinit, după fiecare eşec în alegerea preşedintelui. Şi acest aspect, recomandă Comisia de la Veneţia, ar putea fi schimbat, dar tot prin amendarea Constituţiei. O lege organică ar putea fi însă folosită pentru a stabili alte repere.

Comisia de la Veneţia crede însă, că în spiritul Constituţiei, ar fi ca partidele parlamentare să găsească, cu ajutorul Curţii Constituţionale, o soluţie. Lucia Diaconu a cerut opinia mai multor experţi:

Modificarea Constituţiei – inevitabilă?

Culoarul pentru căutarea soluţiilor de ieşire din impas a rămas acelaşi, consideră mai mulţi experţi care au analizat demersul Comisiei de la Veneţia. La părerea lui Nicolae Osmochescu, experţii CE au confirmat obligativitatea unui principiu cunoscut - o prevedere a Constituţiei poate fi modificată doar de un act normativ care ar avea aceeaşi putere, adică doar prin lege constituţională.

Cu toate acestea, expertul consideră că, la discreţia Curţii Constituţionale, ar fi şi o altă soluţie:

„Curtea Constituţională să deie o interpretare a articolului 78, o interpretare largă, nu numai logică, pornind de la situaţia şi aşa mai departe... care să spună că dacă preşedintele nu s-a ales se numeşte turul doi de scrutin, dacă nici în turul doi de scrutin nimeni nu a întrunit numărul necesar de voturi – al treilea şi în al treilea trece cu majoritatea ceea care am spus-o eu: 50 plus unu. Dar asta numai Curtea o poate face, dacă a considera necesar şi dacă şi-a asuma răspunderea, că asta-i o răspundere enormă îşi asumă Curtea Constituţională. Nu numai juridică, dar şi politică. Dar asta-i pentru un singur caz.”

Fostul ministru al justiţiei Ion Păduraru consideră însă că politicienii nu vor putea evita modificarea Constituţiei, fie că o vor opera prin referendum, fie căzînd la pace în Parlament.

Ion Păduraru: „Curtea Constituţională nu adoptă legi noi. Deci interpretarea Constituţiei trebuie să ţină exact de obiectul care pe care îl are. Prin interpretare nu poate fi modificată o lege. Şi nu poate din punctul ăsta de vedere Curtea Constituţională să interpreteze în aşa mod ca să schimbe tot sensul articolului pe care nu-l înţeleg sau îl înţeleg foarte clar juriştii şi membrii Parlamentului acuma. Ar fi un precedent extrem de periculos pentru ţară. Ori de cîte ori va trebui de încălcat Constituţia cerem o interpretare pur politică a Curţii Constituţionale. Respectînd restricţiile din Constituţie şi procedura de acolo să ridice problema la referendum cum s-a mai încercat. De ce în 2010 a putut fi pusă la referendum întrebarea dar în 2011 n-ar putea fi pus? Deci există calea.”

Alianţa de guvernare aşteaptă un răspuns de la magistraţi la întrebarea dacă Parlamentul ar putea micşora, prin lege organică, numărul de voturi necesare pentru alegerea şefului statului, de la 61 la 51, adică fără să amendeze Constituţia.

Comentînd răspunsul primit de la Comisia abilitată a Consiliului Europei, liderii celor trei partide care se află la guvernare au declarat că sînt în aşteptarea deciziei Curţii Constituţionale.

„Din momentul în care un document al Comisiei de la Veneţia este unul cu titlu consultativ rămîne să fie acel organ stabilit prin lege în Republica Moldova care să stabilească foarte clar ce facem, ce se poate de făcut, ce nu se poate de făcut”, a declarat preşedintele interimar şi liderul PD Marian Lupu.

„Vom ţine cont şi de Constituţie, şi de raportul Comisiei de la Veneţia, dar vom ţine cont şi de faptul că sîntem un stat suveran şi sîntem în drept să adoptăm orice lege.” – a punctat liderul liberal Mihai Ghimpu.

Ultimul termen cînd Curtea Constituţională trebuie să se pronunţe dacă ar putea fi adoptată o lege care să stabilească modalitatea de alegere a şefului statului cu doar 51 de voturi este 8 octombrie.

Potrivit normei constituţionale în vigoare, pentru alegerea şefului statului este nevoie de 61 de voturi, adică cu două voturi mai multe decît au partidele din alianţa de guvernare în Parlament. Iar Constituţia poate fi modificată cu 67 din voturile deputaţilor, adică mult peste resursa de voturi de care dispune arcul de guvernare.