Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. În ediţia de astăzi:
Cât de actuală mai este ideea federalizării Moldovei? Ar putea Statele Unite să-şi asume un rol mai activ în soluţionarea conflictului de pe Nistru? Şi în ce condiţii ar putea fi reluat dialogul între cele două părţi? Vom încerca să aflăm răspunsuri de la oaspetele ediţiei, expertul de la Washigton, Vlad Spânu.
Mai întâi însă ştirile. Valentina Ursu trece în revistă principalele evenimente ale săptămânii trecute.
Dialoguri transnistrene
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
În Comisia Helsinki pentru drepturile omului din Congresul Statelor Unite au avut loc audieri publice pe tema problemei transnistrene. Printre cei prezenţi s-a aflat şi ambasadorul moldovean, Igor Munteanu, care a îndemnat Statele Unite să acorde mai multă atenţie rezolvării conflictului transnistrean în contactele cu Rusia. La conferinţa din Comisia Helsinki întitulată „Perspectivele dezgheţării conflictului îngheţat din Moldova”, ambasadorul Igor Munteanu a spus că strategia preşedintelui Barack Obama privind resetarea relaţiei cu Rusia a îmbunătăţit atmosfera şi oferă un cadru prielnic ca Washingtonul să ceară mai insistent Moscovei să-şi retragă trupele din regiunea transnistreană.
Într-un interviu după audieri acordat Europei Libere, ambasadorul a insistat pe caracterul geopolitic al chestiunii transnistrene. Ambasadorul a descris problema transnistreană drept un element al raporturilor strategice între Rusia şi aliaţii transatlantici, căruia trebuie să i se confere o importanţă mai mare în contactele dintre părţi şi o dimensiune mai amplă în dialogul pe teme de securitate. Ambasadorul moldovean la Washington a mai spus că Moldova contează pe un sprijin mai puternic al Statelor Unite în contextul posibilei reluări a negocierilor oficiale în formatul 5+2 pe tema Transnistriei.
Ministerul rus de externe şi-a exprimat speranţa că discuţiile pe tema Transnistriei din 21 iunie la Moscova vor permite reluarea negocierilor oficiale în formatul 5+2. Într-o declaraţie de presă, ministerul comentează speculaţiile pe tema poziţiei Moscovei la negocieri, spunând că ea se bazează pe suveranitatea şi integritatea teritorială a Moldovei în condiţiile respectării neutralităţii ei constituţionale. Declaraţia mai spune că Moscova doreşte un statut special şi garantat al Transnistriei în cadrul statului moldovean. Săptămâna trecută, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a lăudat într-un interviu cu presa rusă planul Kozak eşuat în 2003, care prevedea federalizarea Moldovei şi presupunea menţinerea trupelor ruse pe teritoriul moldovenesc ca garanţie a soluţiei federative.
Preşedintele interimar Marian Lupu a spus că incidentul din 10 iunie de la ambasada Rusiei nu merită mai multe reacţii decât cele care au fost deja. Vorbind la ProTV, Lupu a precizat că invitatul transnistrean Vladimir Iastrebceak a luat cuvântul numai în partea neoficială a întrunirii. Lupu a mai spus că asemenea incidente nu sunt o premieră. După ce ambasadorul rus l-a prezentat pe Iastrebceak drept ministru de externe al Transnistriei, reprezentaţii moldoveni, americani şi europeni au părăsit recepţia de ziua naţională a Rusiei în semn de protest.
Ministrul de externe Iurie Leancă a prezentat vineri, la Clubul Presei, priorităţile politice externe: în primul rând „profilarea” Republicii Moldova drept o ţară cu ambiţia de a deveni candidată la aderarea la Uniunea Europeană. Relaţiile cu parteneri strategici, precum ţările din grupul Visegrad, Germania, Romania sau Statele Unite, sunt o altă prioritate şi, desigur, rezolvarea conflictului transnistrean, în cadrul formatului 5+2. El a mai explicat că atîta timp cât peste 70 la sută din moldoveni nu vor integrarea în NATO, Republica Moldova îşi va păstra statutul de neutralitate.
Republica Moldova a fost lăudată pentru reformele pro-europene la un summit central-european ţinut în capitala Slovaciei, Bratislava, la care a participat ca invitat şi premierul Vlad Filat. Potrivit unui comunicat de presă de la guvernul moldovean, la summitul ţărilor din grupul de la Visegrad premierul polon Donald Tusk a spus că „Republica Moldova este cea mai activă dintre statele Parteneriatului Estic şi a avansat considerabil pe calea integrării europene”. Grupul de la Visegrad este o structură regională de cooperare compusă din Cehia, Polonia, Slovacia şi Ungaria. Polonia va prelua de la Ungaria, la 1 iulie, preşedinţia rotativă a Uniunii Europene.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Radu Benea: Aşteptările privind reluarea negocierilor internaţionale în chestiunea transnistreană, recenta vizită la Chişinău a senatorului american John McCain şi incidentul de la ambasada rusă, unde a fost prezentat în mod oficial un lider transnistrean, au readus în atenţie conflictul îngheţat al Moldovei şi posibilele lui rezolvări. Printre multele teorii, mai degrabă speculative, se numără şi reînvierea unui plan rusesc vechi de opt ani, care propunea federalizarea Moldovei reunite. Valentina Ursu a încercat să afle cât de actual este planul Kozak de la Vlad Spânu, preşedintele „Fundaţiei Moldova” cu sediul în Statele Unite.
Europa Liberă: Credeți că federalizarea Republicii Moldova ar fi o soluție pentru rezolvarea diferendului transnistrean? Este de presupus în actualul context că viitorul Moldovei, ca vecinătate apropiată a UE, va fi unul federal?
Europa Liberă: A fost planul Kozak, plan propus de Moscova și respins de Chișinău încă în 2003, pe timpul guvernării comuniste. Plan care prevedea transformarea Moldovei într-un stat federal, în care Transnistria s-ar fi bucurat de o largă autonomie, iar forțele ruse ar fi rămas în regiune pentru a superviza executarea acordului. Ar putea să fie reactualizat acest plan, din moment ce chiar șeful diplomației ruse, domnul Lavrov, insistă că acum sau niciodată problema Transnistriei poate fi rezolvată?
Vlad Spânu: ,,Rusia întotdeauna a avut aceeași linie referitor la poziția sa vis-a-vis de conflictul transnistrean. Rusia a creat acest conflict, Rusia menține separatismul de la Tiraspol și Rusia vrea prin această enclavă să mențină Moldova în arealul ei de control. Din acest punct de vedere ea va oferi totdeauna același tip de ,,soluții”: de a avea în conducerea de la Chișinău -- în Parlament și în Guvern, oamenii lor de la Tiraspol, care sunt nu altceva decât cetățenii Federației Ruse, care vor avea un drept de veto pentru politicele interne ce țin de reforme și politicile externe.”
Europa Liberă: Din ceea ce spuneți Dumneavoastră pot să înțeleg că federalizarea Moldovei ar constitui o recunoaștere de jure a separatismului transnistrean?
Vlad Spânu: ,,De îndată ce se va vorbi de federalizare și de o schemă, care va fi în detrimentul Republicii Moldova ce ține de integrarea ei în Uniunea Europeană, sau cu gruparea de la Chișinău care va avea în capul mesei interesele Rusiei, nu se va putea Republica Moldova integra în Uniunea Europeană și promova reformele care sunt necesare pentru a atinge un nivel de viață, care ar permite Uniunii Europene să deschidă ușile și să spună da, Republica Moldova este gata.
După memorandumul Kozak din partea experților s-a venit cu propunerea 3D – trei principii sănătoase: să fie decriminalizată în primul rând partea stângă a Nistrului, să fie scoasă armata, deci demilitarizată, ca lumea să devină liberă, să creeze o societate democrată, și după aceea să fie promovate procesele de democratizare în regiune. Și după aceasta se va vorbi despre un statut.
Acum se face absolut invers decât este normal – se discută despre un statut special al regiunii transnistrene, când terenul nu e absolut deloc pregătit, când o parte din țara Republicii Moldova este sub ocupație. Deci asta este un nonsens și pe care Chișinăul îl acceptă de atâția ani de zile. Și din păcate îl acceptă și acum, după 2009, când ar trebui să vină cu alte principii, care au fost acceptate, inclusiv și de opoziția din 2004-2005 și de guvernarea de atunci. Nu văd de ce acum ar trebui să fie altă abordare a problemei, numai din cauza că Rusia acum nu mai vine direct cu memorandumul Kozak, dar vine prin intermediul Germaniei?”
Europa Liberă: Această voce în cadrul Uniunii Europene, această voce a Germaniei, care chiar ar fi sugerat Chișinăului să renunțe la Legea privind principiile de bază ale statutului raioanelor din stânga Nistrului, adoptată unanim în 2005 de Parlamentul de la Chișinău.
Vlad Spânu: ,,Va fi cea mai mare greșeală a Chișinăului dacă acceptă aceste propuneri, care nu sunt altceva decât propunerile Rusiei. Numai venite prin gura Germaniei.”
Europa Liberă: Bine, și atunci Chișinău de ce vorbește atât de încântat că Germania este cea care va convinge Rusia să se ajungă la identificarea unei soluții durabile pentru rezolvarea conflictului transnistrean?
Vlad Spânu: ,,Conducerea de la Chișinău se îmbată cu apă de ploaie. Nu este important cine vine cu propunerea, important este esența propunerii. Și esența propunerii este totalmente în detrimentul interesului național al Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Până la urmă, Germania, dacă vrea să ajute, trebuie să exercite presiuni asupra Federației Ruse și nu asupra Republicii Moldova.
Vlad Spânu: „Dar vedeți că ceea ce se propune din partea Germaniei nu este altceva decât principiile memorandumului Kozak. Eu cred că Republica Moldova are un atu foarte important, pe care nu-l folosește: populația din stânga Nistrului, care sunt cetățeni ai Republicii Moldova.
Însă în afară de acest format, din 2006 practic sunt blocate aceste negocieri, ce s-a făcut? Ce a făcut Guvernul Republici Moldova? S-a dus el să discute cu cetățenii lui din stânga Nistrului? Să le ofere ceea ce trebuie să le ofere un stat: să le ofere apărare, să le ofere servicii sociale, de infrastructură? Nu s-a făcut și atunci atuul ăsta care este nu-l folosește. Și în lipsa unor mișcări din partea Republicii Moldova, se vine de la Moscova cu memorandumul Kozak, se vine de la Kiev, cu democratizare înainte de decriminalizare și scoaterea armatei ruse.
Se revine iarăși, prin intermediul Germaniei, cu aceleași planuri vechi ale Rusiei, pe când Chișinăul stă și reacționează, în loc să acționeze. De ce Chișinăul până astăzi nu are o strategie vis-a-vis de rezolvarea conflictului transnistrean? De ce strategia 3D, făcută de experți, principiile strategiei au fost incluse inclusiv și în Legea despre care ați spus în 2005, care a fost unanim votată și acum le stă în gât la foarte multă lume fiindcă nu permite ca să fie o federalizare.
Și din 2009 de când au venit, forțele care erau în opoziție în 2004-2005 când s-a propus această strategie, nu vine cu o nouă inițiativă sau nouă strategie. Să spună: da, domnul, s-au schimbat lucrurile, acum dați să încercăm să rezolvăm conflictul transnistrean pe acele principii. Dar a intrat în jocul acesta de negocieri bilaterale și multilaterale, uitând că are atuuri -- să lucreze cu cetățenii din stânga Nistrului. Nimeni nu are acest atu, doar Republic Moldova are acest atu. Și nu-l folosește.”
Europa Liberă: Guvernanții salută faptul că problema transnistreană a ajuns pe agenda discuțiilor dintre UE și Federației Ruse. Statele Unite ale Americii ce poziție au? Ce rol pot juca acum?
Vlad Spânu: ,,Statele Unite ale Americii din păcate și-a micșorat activismul pe acest segment – conflictul transnistrean fiind prins în această inițiativă care a venit din partea administrației Obama de resetare a relației cu Rusia, care în loc să includă genul de probleme, cum este problema transnistreană pentru a fi soluționată, se axează totalmente pe alte interese pe care le au americanii vis-a-vis de lupta cu terorismul, lupta în Afganistan, problemele legate de arma nucleară în Iran, unde ei văd că au nevoie de Federația Rusă pentru sprijin.
S-a mizat foarte mult pe această resetare, această politică de resetare nu aduce rezultate. Și sper că SUA va fi mai activă, mai ales că a început să observe că Uniunea Europeană, care vroia să fie prima vioară în soluționarea conflictului transnistrean, nu face față. În sensul că, iată, vedeți, că vine Germania.
De ce vine Germania și nu vine Bruxelles-ul? De ce nu vine Uniunea Europeană, că Uniunea Europeană stă la masa de tratative în formatul 5+2. Deci, nu se vine cu propuneri din partea Lituaniei, României, sau din partea Marii Britanii, dar vine Germania. Ne uităm în istorie și știm când s-a apropiat Berlinul de Moscova prea tare am avut de suferit foarte mult. Așa că eu aș fi foarte precaut, nu m-aș avânta în aceste întâlniri frumoase, declarații pompoase, dar care până la urmă sunt în detrimentul interesului național.”
Europa Liberă: Consultările de la Moscova, din 21 iunie, vor duce la reluarea procesului de negocieri în formatul 5+2?
Vlad Spânu: ,,Atâta timp cât la Moscova, sau oriunde nu s-ar întâlni acest format 5+2, nu va discuta lucruri esențiale, nu forma în care Transnistria să fie parte a Republicii Moldova, prin federalizare, sau prin darea transnistrenilor a dreptului de veto, dar prin crearea premizelor pentru reintegrare. Deci, aici trebuie de discutat. De ce la Moscova nu se va discuta - sau în alte ședințe ale formatului 5+2 - de ce nu se discută, de exemplu, problema drepturilor omului, care este încălcată în partea stângă a Nistrului foarte grav? De ce ar trebui să se discute doar statutul?
De ce nu se discută retragerea armatei ruse din Republica Moldova? Dar dacă se vor axa toți pe un consens, care spune că vrem să discutăm statutul regiunii transnistrene doar, atunci nu mai au sens acest format și aceste negocieri. Trebuie de renunțat la ele și de găsit alt formule. De asta spuneam că este nevoie de o strategie.
În afară de faptul că Moldova nu are strategie, Moldova nu are buget pentru programele de reintegrare. De ce Moldova nu are buget pentru programele sociale din partea stângă a Nistrului. Să vină, uite, domnule, astea sunt opt sate pe care le controlează Chișinăul, uite au și o bibliotecă ca lumea, internet, cinematograf – cele mai frumoase și cele mai bune. Să vină toți acolo. De ce nu se face? Că nu sunt bani, ei zic. Dar s-a pus problema creării unui fond național, care ar atrage și fonduri străine? Să se gândească din punctul de vedere al Republicii Moldova, nu să aștepte de la Moscova, sau de la Berlin, sau de la Washingon. Aceștia nu se vor gândi niciodată, fiindcă ei au fiecare prioritățile lui. Chișinăul nu-și face lucrul pe acasă, nu are grijă de cetățenii lui.”
Europa Liberă: opina lui Vlad Spânu, preşedintele „Fundaţiei Moldova” cu sediul în Statele Unite, într-un interviu cu Valentina Ursu.
Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.