Linkuri accesibilitate

L'Âge d'Homme și literatura est-europeană în doliu


Vladimir Dimitrijevic (1934-2011)
Vladimir Dimitrijevic (1934-2011)

In amintirea unui mare editor elvețian Vladimir Dimitrijevic.







Editura L'Âge d'Homme a fost timp de peste 40 de ani, și este în continuare, un nume foarte familiar tuturor celor care studiază literatura, istoria, spiritualitatea în general a societății ruse, a Europei răsăritene sau a Balcanilor. Cel care a imaginat-o, a fondat-o și apoi a făcut din L'Âge

d'Homme un teritoriu inconturnabil, omul de cultură Vladimir Dimitrijevic, nu mai este, dar în urma sa rămîne un catalog de carte cuprinzînd cîteva mii de titluri și cîteva reviste de interes deosebit, cum sînt Communisme, Revue des Etudes Italiennes, Politica Hermetica sau Travail Théâtral (la care a colaborat și George Banu).

Aproape nu există domenii și inițiative ce nu l-au interesat pe acest mare iubitor al cărții, despre care s-a spus, poate exagerat, că a făcut mai mult pentru căderea comunismului decît Ioan Paul al II-lea, suveranul pontif polonez.

Dar, grație lui Vladimir Dimitrijevic lumea europeană

occidentală l-a descoperit pe marele romancier rus Vassili Grossman și a sa epopee Viață și destin, cărțile celebrului filozof, scriitor și disident rus Alexandr Zinoviev, obligat să aleagă între închisoare și exil după apariția în 1976 a eseului său Inălțimile radioase (publicat de L'Âge d'Homme un an mai tîrziu și recompensat imediat cu Premiul European al Eseului Charles Veillon), sau pe cele ale scriitorului satiric, considerat și el unul din primii disidenți sovietici, Evgheni Zamiatin, mort
Evgeny Zamiatin

în exil și sărăcie la Paris, în 1937. Și lista de nume celebre ruse și est-europene s-ar putea lungi la infinit.

Vladimir Dimitrijevic s-a născut în 1934 la Skopje, într-o familie de aromâni, tatăl său ceasornicar, cu experiență căpătată în Germania și Elveția, devenind în preajma celui de-al doilea război mondial primul importator în materie din Iugoslavie, cu un mare magazin la Belgrad, unde și-a mutat familia. Tatăl, care a refuzat să se alăture comuniștilor și a susținut rezistența regală, a fost ulterior condamnat și închis, iar Vladimir Dimitrijevic, a părăsit Iugoslavia, cu un pașaport fals belgian, în 1954, stabilindu-se în Elveția, unde, în 1966, a fondat editura ce l-a făcut celebru.

Vladimir Dimitrijevic și Editions L’Âge d'Homme
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:00:46 0:00

Vladimir Dimitrijevic evocîndu-și trecutul într-un interviu la Televiziunea elvețiană romandă (TSR)

Trecutul tulbure al familiei din Iugoslavia l-a marcat pînă

la sfîrșitul vieții: anticomunist, cu o atracție spre ortodoxie, adept al Iugoslaviei federale pînă la a-l susține pe președintele de tristă memorie Milosevic, i s-a reproșat nu de puține ori conservatorismul politic. Dar, altfel, toată lumea l-a admirat și adesea celebrat pentru iubirea sa rar întîlnită pentru carte. Catalogul editurii L'Âge d'Homme cuprinde astăzi circa 4500 de titluri...

Iar între ele, nu este de mirare din partea unui editor balcanic, aromân de origine, și traduceri din literatura română, cum sînt Craii de Curtea Veche ai lui Matei Caragiale (în traducerea lui Claude B. Levenson), Eonul dogmatic al lui Blaga, cîteva din cărțile lui Vintilă Horia, „Que faire?”, un așa-zis dicționar sentimental sub forma unei culegeri de tablete despre Rusia, de scriitorul în exil Tudor Eliad, sau prețiosul „Journal de Roumanie”, al directorului Institutului francez de la București în perioada celui de-al doilea război mondial, Jean Mouton.

Printre colaboratorii lui Vladimir Dimitrijevic este de notat scriitorul și traducătorul în franceză al lui Czeslav Milos, Jil Silberstein, autor al volumului prefațat de Monica Lovinescu, Roumanie, prison d'âmes (România, închisoare a sufletelor).

Un editor celebru a dispărut, nu și imensa bibliotecă pe care o lasă în urmă.
Previous Next

XS
SM
MD
LG