Linkuri accesibilitate

Eșecul privatizării Petrom


O rafinărie OMV lîngă Viena
O rafinărie OMV lîngă Viena

Experții sînt mirați de serpentinele pe care le-au făcut guvernanții pentru a lăsa pe mîna rușilor privatizarea celei mai importante companii autohtone.




Exista cel putin trei motive care au dus la esecul privatizarii celor zece procente ale companiei petroliere Petrom scoase pe piata de guvernul roman: in primul rind alegerea perioadei de vacanta pentru oferta care a inceput pe 11 iulie si s-a incheiat pe 22 iulie, in al doilea rind pretul de pornire nu a fost suficient de mic: 0,3708 de lei pe actiune si nu in ultimul rind intermediarii prin care guvernul a stabilit toate detaliile privatizarii si care sint cvasinecunoscuti pe pietele internationale.

Intermediarii, reprezentati de Banca de investitii ruseasca Renaissance Capital, plus inca trei firme locale de brokeraj (BT Securities, EFG Eurobank Securities si Rom­capital) au cistigat acum trei luni licitatia pentru intermedierea privatizarii celor zece procente Petrom dupa ce au oferit cel mai mic comision. Rusii au cistigat astfel in fata cunoscutelor firme de pe Wall Streat: Mor­gan Stanley si Goldman Sachs.

Petrom este cea mai mare companie din Romania si probabil cea mai profitabila si a devenit un brand cunoscut atit la nivel local, cit si regional, dupa ce a in 2004, compania austriaca a preluat majoritatea actiunilor Petrom, de aceea esecul in privinta vinderii portofoliului de zece la suta a fost vazut ca o surpriza. De fapt investitorii au subscris mai putin de 80 la suta din titluri, ceea ce a dus la suspendarea ofertei.

Expertii in domeniu sint mirati de serpentinele pe care le-au facut guvernantii pentru a lasa pe mina rusilor de la Renaissance privatizarea celei mai importante companii autohtone. Chiar daca era o vorba de un pachet mic, de sub zece la suta, aceasta oferta ar fi putut fi cea mai mare care s-a tranzactionat la Bursa de Valori Bucuresti, daca nu ar fi fost atit de putini investitori interesati de un sector atit de fierbinte in acest moment.

Insuccesul este cu atit mai greu de explicat cu cit Petrom detine rezerve importante de petrol si o piata de desfacere sigura. Statul roman ar fi putut cistiga minim 489 de milioane de euro si maxim 607, daca lucrurile ar fi mers bine. Premierul Emil Boc a sugerat ca Romania nu sta in acesti bani, dar nereusita ar trebui asumata in trepte: intermediarii, care au fost nu doar neindeminatici, dar si dezinteresati si guvernul care nu a promovat mai deloc ofeta Petrom nici pe piata interna, nici pe cea externa. In plus executivul roman ar putea intelege dupa aceasta nereusita ca nu doar pretul conteaza in alegerea partenerului care intermediaza oferte publice, ci si expertiza si notorietatea.
XS
SM
MD
LG