Reforma justiţiei, ajunsă la etapa de strategie

Ministerul Justiției anunță că a încheiat un complicat proces intelectual și administrativ, anume elaborarea unui amplu program de reforme în sectorul pe care-l patronează și care este sursa celor mai mari îngrijorări pe calea apropierii Moldovei de Uniunea Europeană. La 17 august, strategia de reformă în justiție va fi supusă unei dezbateri finale cu experții și actorii implicați, iar apoi va intra pe agenda Guvernului și Parlamentului. Liliana Barbăroșie s-a interesat care sunt principalele reforme și obstacole în calea lor:

Reforma justiţiei, ajunsă la etapa de strategie

Autorităţile au de gând să îşi asume în noua strategie doua obiective majore: să reducă corupţia şi să sporească încrederea societăţii în justiţie. Pe lista de priorităţi figurează înăsprirea condiţiilor de accedere în profesia de judecător, închiderea mai multor instanţe mici şi ineficiente şi transformarea ofiţerilor de urmărire penală în civili. Curtea Supremă de Justiţie ar urma să fie transformată într-un organ de casaţie, împuternicit să se ocupe prioritar de erori judiciare, iar procuratura ar urma să se demilitarizeze.

Avocatul Mihai Lupu, care a participat la elaborarea documentului, a explicat Europei Libere ce masuri practice urmează a fi luate:

„În prezent, Curtea Supremă de Justiţie se implică în judecarea cauzelor. Trebuie să facem o curte care să se ocupe cu casaţia, şi nu cu rejudecarea. Dacă sunt erori judiciare – da, dar nu în alte cazuri. Şi o să fie micşorat numărul membrilor CSJ, aşa cum e în alte state. Noi am preconizat cam 16 membri să fie. Acum, judecătorii sunt numiţi pe 5 ani şi ulterior depinde de politic. Ca să evite asta, se exclude numirea pe 5 ani, ci se numeşte pe viaţă, dar o să fie mai severă atestarea. Dispar gradele, dar accentul se pune pe vechimea în muncă. Procurorii devin practic nemilitarizaţi, fără grade, şi urmărirea penală trece toată la ei. După reformă, ofiţerii de urmărire penală devin civili şi nu o să mai fie supuşi ministrului de interne, iar marja de ieşire la pensie va fi ca la toţi – de 62 de ani.”

Pînă la practica de avocat, Mihai Lupu a fost judecător şi chiar vicepreşedinte al unei instanţe din Chişinău. L-am întrebat ce obstacole ar putea sta în calea reformei ridicate de breasla judecătorească, adică principala verigă care ar urma să se reformeze:

„Judecătorii, să vă spun aşa, ar dori schimbări, dar să nu-i atingă personal. Dar toţi spun că schimbările sunt necesare. De aceea, pot să vă spun doar una – mecanismele vor fi create, dar mai departe depinde de breaslă.”

Dar ce şanse există ca reformele strategice sa fie aprobate de Parlament si transpuse în acte normative?

Un alt participant la procesul de elaborare a strategiei, lectorul universitar Sergiu Ursu, spune că practicile anterioare îl determină să nu se lase prea entuziasmat:

„Chiar codul de procedură penală sau codul civil, în 2002, când au fost date în Parlament, de exemplu din Codul Civil au fost tăiate 1000 de articole. Vă daţi seama? Din 2500 de articole, 1000 au fost tăiate. Dacă de la un brad ai tăia crengile, ce ar ieşi? De ce se numesc legi organice? Pentru că funcţionează ca un organism, dar politicul are părerea lui.”

Iată ce crede despre şansele strategiei Sergiu Ostaf, preşedintele asociaţiei pentru drepturile omului „CREDO”, una dintre organizaţiile neguvernamentale de la care Ministerul Justiţiei aşteaptă sugestii pentru îmbunătăţirea proiectului:

„Strategia este mulată pe planuri similare ale Bosniei, Herţegovinei şi Croaţiei, adică ţări care au avansat foarte rapid în negocierile cu UE. Dacă acest plan va fi implementat în întregime, cu siguranţă Comisia Europeană ne va da undă verde pentru negocierea capitolelor legate de justiţie pentru un acord de asociere. Dar eu nu cred că Republica Moldova va avea capacitatea necesară pentru a implementa acest plan. Nici voinţă politică nu este suficientă pentru asta.”

Principalul neajuns al strategiei ar fi, în viziunea expertului, că cele cîteva sute de acţiuni bune, nu sunt însoţite de un set de criterii de evaluare a performantelor înregistrate pe parcursul punerii în aplicare.