Linkuri accesibilitate

Georgia: trei ani după conflictul cu Rusia


Clinica universitară de la Tbilisi
Clinica universitară de la Tbilisi

„Georgia trebuie să realizeze că numai privind înainte poate să contribuie la dezvoltare, la întărirea instituţiilor democratice.”




Războiul ruso-georgian a început în noaptea de 7 spre 8 august 2008.

După trei ani, situaţia pe teren rămîne tensionată, ambiguă şi fără perspective reale de a fi rezolvată, pentru că Moscova si Tbilisi continuă se se afle pe poziţii ireconciliabile. În cursul săptămînii, premierul Vladimir Putin specula că Osetia de Sud ar putea intra în componenţa Federaţiei Ruse. Preşedintele de la Kremlin a respins idea.


Georgia: trei ani după conflictul cu Rusia
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:31 0:00
Link direct



Analistul politic de la Tbilisi, Ghiga Zadania, professor la Universitatea Ilia din Georgia crede că Rusia a dorit mai multe în războiul de acum trei ani decît controlul asupra celor doua regiuni secesioniste:

„Ţelul Rusiei a fost de a scoate complet de pe traiectorie proiectul Georgia. Adică proiectul de modernizare si de democratizare a Georgiei. Dacă după 2003 a existat un astfel de proiect, Rusia a vrut să îl zădărnicească, pur şi simplu.”

In opinia expertului de la Tbilisi acest ţel nu a fost atins. In ceea ce priveşte însă rezolvarea situaţiei din cele doua regiuni secesioniste, toţi actorii politici au înţeles că nu va exista o soluţie rapidă: „Toţi actorii politici mai mult sau mai puţin responsabili ştiu acum că nu există o soluţie rapidă a problemei şi că trebuie să renunţe să facă promisiuni nerealiste electoratului că situaţia se va rezolva imediat.”

Irakli Alasania, liderul Partidului Liber-Democrat
Un punct de vedere acceptat şi de Irakli Alasania, la data războiului ruso-georgian ambasador la Washington, acum o personalitate proeminentă a opoziţiei georgiene, care crede că ţara sa poate să traga anumite învăţăminte din războiul de acum trei ani:

„Cred că cel mai important este ca Georgia să realizeze că numai privind înainte şi depăşind momentul poate să contribuie la dezvoltarea noastră, la reconstrucţia economică, la întărirea instituţiilor democratice si la un pluralism democratic, astfel încit Abhazia să se simtă atrasă să discute cu noi. Pentru că ar trebui să îi cunoaştem acum mai bine şi pe abhazi şi pe osetini, care s-au schimbat, şi ei şi noi în ultimii 10 ani. Oamenii nu mai sunt cei care erau acum 25 de ani. Trebuie să înţelegem asta şi să îi abordăm diferit.”

Pe termen scurt, a declarant Irakli Alasania Europei Libere, cel mai important lucru pentru Georgia este să organizeze alegeri libere şi corecte în mai, anul viitor şi să mute opoziţia politică de pe stradă în Parlament. La fel de importante sunt şi alegerile prezidenţiale din 2013, în opinia sa:

„Trebuie să fim siguri că preşedintele Saakaşvili nu se va “putiniza” el însuşi şi că moştenirea pe care o va lăsa va fi aceea a primului transfer paşnic al puterii prin alegeri din ultimii 25 de ani.”

Puţini cred aşadar că situaţia din Abhazia şi Osetia de Sud
Rondeli, președintele Fundației georgiene de studii strategice și internaționale

se va rezolva curînd. Corespondentul nostrum Robert Coalson l-a întrebat pe expertul de la Tbilisi Alexander Rondeli, preşedintele Fundaţiei Georgiene pentru Studii Strategice şi Internaţionale care ar fi cel mai optimist si cel mai pessimist scenariu pentru aceasta zonă pentru viitorii trei ani?

„Cel mai prost scenariu ar fi un regim pro-rus la Tbilisi si rusii să controleze întregul Caucaz de Sud. Şi scenariul cel mai bun este să stam aici unde sîntem şi să ne dezvoltăm fără nici o influenţă rusească„, este de părere Alexander Rondeli…
XS
SM
MD
LG