Linkuri accesibilitate

Chişinăul şi Comratul au susţinut BAC-ul la română


Decizie de compromis: Liceenii găgăuzi care nu au luat BAC-ul la română vor putea repeta examenul la anul în colegii.




Başcanul autonomiei Găgăuze, Mihail Formuzal şi premierul Vlad Filat au ajuns la un compromis în problema examenului de bacalaureat de anul acesta. Cum unul din 10 liceeni găgăuzi nu a luat examenul la limba română, s-a convenit ca aceştia să poate continua studiile la colegii, urmând să dea din nou examenul de limbă română pentru a merge la facultate. Liliana Barbăroşie relatează:


Chişinăul şi Comratul au susţinut BAC-ul la română
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:05:05 0:00
Link direct



Ministrul Educaţiei, Mihai Şlehtiţchi, cel care de fapt nu a acceptat repetarea examenului pentru restanţierii găgăuzi şi a atras prin asta mânia başcanului Formuzal, spune că este mulţumit de soluţia pe care au găsit-o premierul şi guvernatorul autonomiei:

„Aceşti absolvenţi vor ridica un certificat eliberat de Ministerul Educaţiei prin care se va constatat că au absolvit treapta liceală, că au luat anumite discipline cu note pozitive şi că au o restanţă la limba şi literatura română. Ceea ce va însemna că venind la colegiu, ei vor trebui după un an în mod absolut obligatoriu să ia examenul. Doar cu această condiţie vor fi înscrişi. Dacă vor manifesta interes şi responsabilitate, eu cred că timp de un an vor putea însuşi în măsura în care să ia examenul.”

Ministrul crede totuşi că în continuare politicienii au de soluţionat o problemă extrem de dificilă – să asigure cunoaşterea limbii române drept condiţie obligatorie pentru viitorul profesional al tinerilor:

Mihail Şleahtiţchi
„Atunci când clasa politică din Republica Moldova va fi în stare să-i facă pe oameni să înţeleagă că fără limba de stat nu faci nimic, atunci va fi rezultat. În rest, vom mima, ne vom juca, dar vor fi tot felul de explozii de acest gen. Pentru că nu este adevărat că nu8 avem programe adaptate, că specialiştii nu sunt buni. Totul este cum trebuie, doar că motivaţie nu există. Este important ca şi cei mai înalţi funcţionari din autonomie să ofere un model – să vorbească cel puţin din când în când limba de stat.”

Îndemnul ministrului îl vizează întîi de toate pe guvernatorul Comratului.

Pe de altă parte, şi analiştii politici încearcă să le sugereze autorităţilor soluţii pe termen lung pentru ca limba de stat să fie cunoscută mai bine în mediul alolingvilor.

Într-un studiu al IDIS Viitorul se constată nevoie unei strategii naţionale de integrare a minorităţilor. L-am întrebat pe autorul acestui studiu, Corneliu Ciurea, ce fel de strategie se are în vedere:

Corneliu Ciurea
„Am în vedere următoarele - guvernul alocă anual o sumă anumită pentru cursuri de pregătire a funcţionarilor publici şi a profesorilor. Pentru că ce se întâmplă de fapt? IDIS Viitorul şi ANTEM (Asociaţia naţională a trainerilor europeni din Moldova) aplicăm la proiecte de predare a limbii române pentru funcţionari publici. Aceste proiecte sunt foarte mari, dar pentru a le câştiga este nevoie de cofinanţarea statului. Statul din păcate nu cofinanţează şi proiectele nu se câştigă.

O altă chestiune care mi se pare principială – să se schimbe statutul profesorului de română în şcolile de limbă rusă. Adică salarii mai mari să le dăm pentru că lucrează în condiţii extrem de dificile.”

După părerea Tamarei Cazacu de la Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, autoarea manualului de limbă română pentru alolingvi utilizat în şcolile şi liceele ruse, ar exista şi câteva sarcini obligatorii pentru Ministerul Educaţiei:

Tamara Cazacu
„La noi există studii superioare în limba rusă. Nicăieri în lume nu există aşa ceva. Învăţământul superior trebuie să fie în limba de stat. Ş-apoi ei, aceşti copii, învaţă limba română şi alte limbi prin intermediul altei limbi. Ceea ce din punct de vedere psiho-lingvistic nu este corect. Discipline trebuie să se predea în limba română. Sunt multe ţari care încep chiar de la clasele primare – muzica, educaţia fizică. Şi atunci forţele vor fi sigur că altele. Toată societatea trebuie să contribuie.”

L-am întrebat pe ministrul Şleahtiţchi ce crede despre aceste propuneri:

„Universităţile din Republica Moldova, în grupele ruse, şi aşa trebuie să aibă mai multe discipline în limba română, dar nu respectă. Da Comratul în genere face abstracţie de această obligaţie. Noi le-am recomandat să revină la această problemă, iar cu liceul urmează să mergem pe aceiaşi formulă şi avem promisiunea lor că vor face acest lucru.”

Amintim că după ce 46 din 1050 de absolvenţi de liceu din autonomia găgăuză au picat bacalaureatul la limba română, iar ministerul a răspuns cu refuz solicitării başcanului de a se repeta examenul, între Chişinău şi Comrat au izbucnit divergenţe mari care riscau să genereze o criză politică între cele două entităţi. Autorităţile autonomiei au decis să le elibereze restanţierilor un model propriu al diplomei, fără nota la limba română. Pentru că universităţile transnistrene erau singurele care puteau să-i înscrie pe posesorii acestor diplome, guvernatorul autonomiei le solicitase locuri suplimentare pentru tinerii găgăuzi.

Guvernatorul Formuzal mai anunţase că va boicota documentele oficiale scrise în limba română, iar un grup de deputați ai Adunării Populare spunea că va contesta la Curtea Constituțională includerea disciplinei „limba şi literatura română” în lista examenelor de Bacalaureat, în timp ce Constituția Republicii Moldova prevede că limba de stat este limba moldovenească.
Previous Next

XS
SM
MD
LG