La două decenii de la destrămarea Uniunii Sovietice, Rusia încă se mândreşte că asigură asistenţa medicală tuturor cetăţenilor ei, de la pruncul în faşă până la bătrânul în baston. Cel puţin pe hârtie. În realitate, mulţi dintre ruşi trebuie să plătească pentru o asistenţă medicală despre care se spune că e gratuită, deşi guvernul cheltuie miliarde de dolari pentru a reforma un sistem de sănătate care scârţâie din toate încheieturile. Relatarea corespondenţilor „Europei Libere” Gregory Feifer şi Tom Balmforth este rezumată de Lucian Ştefănescu.
Criza sistemului de sănătate din Rusia
La două zeci de ani de la căderea regimului sovietic, constituţia Rusiei garantează încă asistenţa medicală gratuită pentru toată lumea. Mulţi ruşi spun însă că în ţara lor există o minoritate a celor puţini şi norocoşi care-şi permit o îngrijire medicală de calitate în clinici private, şi o vastă majoritate a celor lăsaţi practic aproape fără o plasă de siguranţă din acest punct de vedere – sau sunt forţaţi să dea şpagă la doctori pentru ca să fie îngrijiţi de aceştia.
În multe regiuni, spitale în ruine au încă echipament medical din era sovietică. Chiar şi la Moscova multe spitale nu au aer condiţionat pentru a face faţă căldurilor toride din timpul verii.
Natalia, soră medicală la un important institut oftalmologic de stat, spune că în majoritatea cazurilor există două feluri de asistenţă medicală: cele gratuite şi cele pentru care se plăteşte (Natalia n-a vrut să-şi spună numele de familie): „Procedurile gratuite sunt cele de care pacienţii nu au nevoie. Orice altceva care tratează afecţiuni ce pun viaţa în pericol costă.”
Aceasta e o problemă serioasă într-una din ţările cu cei mai puţin sănătoşi locuitori, şi care e pe primul loc la fumat, şi pe al patrulea la consumul de alcool pe cap de locuitor. Speranţa de viaţă pentru bărbaţi e de 59 de ani, şi populaţia este în descreştere, în ciuda promisiunilor solemne ale guvernului de a opri declinul.
În încercarea de a stăvili catastrofa demografică, guvernul a anunţat între altele că începînd din acest an va cheltui mai mult de 15 miliarde de dolari pentru modernizarea asistenţei medicale.
La Institutul Sklifosovski din Moscova, cel mai mare spital de urgenţă din Moscova, telefoanele sună în timp ce infirmierele stau la o şuetă în recepţie. Directorul institutului Anzor Hubtia îl laudă pe preşedintele Dmitri Medvedev pentru alocarea de mulţi bani, care i-au permis să cumpere echipament de ultimă oră: „Orice cetăţean rus poate beneficia de îngrijire oriunde doreşte. Dacă cineva din Magadan doreşte să fie tratat la Moscova, poate veni la oricare din clinicile de aici”
Alţii nu sînt însă de acord. Alexandr Saverski, şeful Ligii de Apărare a Drepturilor Pacienţilor, spune că accesul la îngrijirea medicală e din ce în ce mai împărţit: „Unii ruşi bogaţi se tratează numai în străinătate, în timp ce pensionarii sau persoanele cu dizabilităţi stau la coadă ca să obţină un tratament pentru care trebuie să cerşească.”
Saverski adaugă că în loc să rezolve problemele sistemice prin aplicarea unui concept unificat de îngrijire medicală, reformele nu au făcut decât să cârpească sistemul existent, şi au generat probleme noi. Deşi pacienţii au dreptul la tratament oriunde în Rusia, guvernul nu a schimbat vechiul sistem care îi obligă pe doctori să fie arondaţi pe districte. O altă reformă îi obligă pe ruşi să plătească pentru asistenţa sanitară, ceea ce e în contradicţie cu dreptul constituţional la îngrijire medicală gratuită.
Iar ruşii sunt din ce în ce mai nemulţumiţi de această situaţie. Potrivit unui sondaj recent al agenţiei independente de sondare a opiniei publice Levada, 60 la sută din cei chestionaţi s-au declarat nemulţumiţi de asistenţa medicală din ţara lor, şi mai mult de jumătate au spus că evită să se ducă la doctor pentru a se trata.
De fapt, ruşii spun că cea mai bună cale de a beneficia de un tratament decent este „să cunoşti pe cineva”. Sau să plăteşti. Plata pe sub masă la doctor pentru o îngrijire pe care el trebuie să ţi-o dea gratis e o moştenire a erei sovietice, când te foloseai de cunoştinţe şi şpăgi pentru a beneficia de servicii foarte greu (uneori chiar imposibil) de obţinut. Dar e şi o consecinţă a corupţiei din interiorul sistemului de sănătate, care face ca fondurile guvernamentale să nu ajungă la infirmierele şi doctorii ce au nevoie de ele, fapt ce perpetuează vechea practică de a oferi „cadouri” doctorilor şi personalului medical.
În ciuda nemulţumirii generale în privinţa sistemului de sănătate din ţara lor, majoritatea ruşilor nu doresc să renunţe la ideea de îngrijire medicală gratuită. Chiar şi ruşii bogaţi care pot plăti mai mult nu renunţă la această idee.
Fără o reformă reală a sistemului, spune Alexandr Saverski, şeful Ligii de Apărare a Drepturilor Pacienţilor, contradicţiile actualului sistem se vor înmulţi până ce sistemul însuşi se va prăbuşi ca un castel din cărţi de joc.
