Sfîrşitul Bosniei

Morton Abramowitz este asociat la Century Foundation şi este fostul preşedinte al fundaţiei Carnegie Endowment for International Peace. A fost ambasador al Statelor Unite în Turcia şi Tailanda şi adjunct al secretarului de stat pentru informaţii şi cercetare. Este autorul mai multor cărţi de politică şi recent în calitate de coautor a publicat un articol in revista „The National Interest” intitulat „Moartea statului bosniac”. Intervievat de directoarea serviciului balcanic al Europei Libere, Gordana Knezevic, domnul Abramowitz şi-a precizat mai multe idei din acest articol. Un rezumat de la Oana Serafim.

Un interviu cu ambasadorul Morton Abramowitz

Întrebat dacă nu cumva titlul articolului său nu sună prea alarmist, fostul diplomat american a spus ca situaţia din Bosnia trebuie privită cu multă seriozitate:

„Rivalităţile etnice sunt din ce în ce mai puternice şi începe să semene cu un conflict îngheţat. Or a lăsa lucrurile aşa cum sunt, la voia întîmplării este ceva foarte periculos, sau poate să devină foarte periculos. Si am vrut să arătăm în articol că situaţia este foarte nesigură şi că trebuie să o rezolvăm şi nu să o lăsăm în coadă de peşte. Uniunea Europeană de exemplu, - spune fostul diplomat american, - acordă ajutoare şi speră că aceste ajutoare cîndva, în timp vor contribui la reducerea tensiunilor. Ceea ce ar putea duce la o relaţie mai bună între părţile implicate. Eu, sincer nu cred că aşa ceva se va întîmpla. Trebuie să existe un efort mult mai serios pentru a rezolva situaţia. Punctul meu de vedere, - cu care mulţi nu sunt de acord, - este că problema şi în Kosovo şi în Bosnia este politica internă a Serbiei. Şi pînă nu se va rezolva asta, nu se pot face progrese adevărate. Atîta timp cît problema Kosovo nu va fi rezolvată, va exista şi problema nordului Kosovo, zona populată majoritar de sîrbi va rămîne şi nu se va rezolva nici problema Bosniei. Iar dacă se va ajunge la o împărţire a Kosovo între partea de nord şi rest, atunci va apare şi problema secesiunii republicii Sîrbska din Bosnia. Acum Uniunea Europeană caută să găsească o cale de a continua negocierile pe tema Kosovo şi de a susţine Bosnia prin noua misiune deschisă în această ţară. Asta va permite Serbiei să obţină acordul de asociere cu Uniunea Europeană, îi va permite preşedintelui Serbiei, Boris Tadici să fie reales pentru că el este văzut de Uniunea Europeană ca principala sursă de progres în Balcani. Eu cred că asta este o cale foarte, foarte grea şi cu rezultate foarte nesigure.”

Fostul diplomat american Morton Abramowitz a fost întrebat de ce Uniunea Europeană nu caută să facă presiuni mai mari asupra Belgradului?

„Uniunea Europeană nu prea crede în general în exercitarea de presiuni. Uniunea Europeană crede în găsirea unor căi constructive şi care să aducă părţile pînă la urmă la un fel de cooperare care, cu timpul, va duce la schimbarea situaţiei. Uniunea Europeană crede că speranţa de a ajunge cîndva membru al Uniunii va încuraja părţile implicate să ajungă la un compromis şi să ducă la un guvern în Bosnia mai eficient. Se poate spera asta, dar eu sunt foarte sceptic.”

Fostul diplomat spune că o cale de a duce părţile împreună în Bosnia ar putea fi prin acceptarea Bosniei în Alianţa Nord Atlantică şi a Macedoniei dacă Grecia nu ar bloca acest lucru. El crede că ar fi un pas înainte dar ar rezolva problema de esenţă a Bosniei şi anume tensiunile etnice.

În esenţă, a mai spus el în interviul cu serviciul balcanic al Europei Libere, problema este că în Bosnia, sîrbii votează pentru sîrbi, bosniacii musulmani pentru ai lor. Este un vot pe criterii etnice şi religioase şi este foarte greu să depăşeşti acest tip de mentalitate.

În opinia sa divizarea pe criterii etnice a regiunii a fost parafată o dată cu acordurile de la Dayton (care au dus la sfîrşitul războiului sîrbo-bosniac) şi cum Occidentul nu are o altă soluţie în acest moment, situaţia rămîne neschimbată, în ciuda negocierilor şi convorbirilor la nivele mai mult sau mai puţin înalte dintre părţi.

Această situaţie de nesiguranţă duce şi la continuarea violenţelor, aşa cum s-a întîmplat recent la zona de delimitare dintre Serbia şi Kosovo cînd au avut loc ciocniri violente şi a fost nevoie de desfăşurarea unor efective suplimentare NATO în zonă pentru a calma situaţia. Din nou, Marton Abramowitz:

„Nu se ştie din ce motiv preşedintele din Kosovo Hashim Thaci a înnebunit şi a decis să meargă mai departe. Poate că s-a sfătuit cu americanii, poate că nu, asta eu nu pot şti, există o mulţime de discuţii pe această temă. Kosovarii nu prea fac nimic fără a se sfătui cu americanii, cei mai buni prieteni ai lor. Prin acţiunea kosovarilor situaţia s-a schimbat. Nu ştiu în ce fază sunt acum negocierile. S-ar putea să meargă înapoi la Bruxelles şi să se revină la situaţia dinainte. Discuţiile viitoare ar putea rezolva problema vămilor, dar nu va contribui la găsirea unei soluţii pe termen lung a situaţiei din nordul Kosovo. Sigur speranţe pot exista că între părţi va fi o colaborare mai mare, dar eu nu cred că aşa se va întîmpla”, crede fostul înalt diplomat american Marton Abramowitz într-un interviu cu serviciul balcanic al postului nostru de radio.