Constantin Tănase titrează în cotidianul Timpul: „Filat a procedat ca un politician responsabil în «conflictul găgăuz»”. Este cu mult mai înţelept să dezamorsezi conflictul apoi să procedezi la rezolvarea lui, decât să torni gaz în foc, opinează autorul.
Tot Constantin Tănase scrie în alt articol că ceea ce se întâmplă astăzi în Moldova se numeşte restaurație. Asistăm la un proces de recomunizare şi resovietizare sub drapelele integrării europene. Încet, dar sigur, locul comuniştilor îl iau liberal-democraţii lui Filat, iar opinia publică este pregătită pentru o alianţă discretă dintre Filat şi Voronin. Astăzi, dacă zgârii un liberal-democrat (verde), dai de un comunist (roşu), încheie autorul.
În Jurnal de Chisinau, Petru Bogatu scrie că în proporţie de 80 la sută, în august nu se întâmplă mai nimic. În ultima lună de vară, oamenii politici, antreprenorii şi elitele culturale trag o fugă la mare sau la munte. Totuși istoria demonstrează că luna august este luna unor epocale răsturnări istorice. Lista celor mai renumite o aflați citind editorialul lui Petru Bogatu din Jurnal de Chișinău.
Tot în Jurnal, Nicolae Negru reconstituie discuția pe care ar fi purtat-o cu un peștișor verzui în una din diminețile cand a pescuit pe malul iazului din Căşuleni. Discuția pe care o puteți citi în ziarul de azi este despre schimbări, reforme și liderii Alianței pentru Integrare Europeană.
Tot acolo găsiți un interviu cu primul preşedinte al Parlamentului Republicii Moldova, Alexandru Moşanu, care declară că „Mişcarea de Renaştere şi Eliberare Naţională a fost confiscată de nomenclaturiştii Snegur şi Lucinschi”.
Printre titlurile din Adevărul – „Deficit de petrol de calitate”. În articolul lui Ion Preașca aflați că avem o lipsă acută de benzină A 95 şi de motorină Euro 5 şi Euro 4 pe piaţa locală, din cauza închiderii pe un termen nedeterminat a rafinăriei Lukoil din oraşul Burgas (Bulgaria).
Tot in Adevărul găsiți sumele pe care trebuie să le investească părinții pentru a-și pregăti odraslele de școala care începe în aproape 3 săptămâni.
Un alt lucru curios pe care îl puteți afla din cotidian este că grădina publică Ștefan cel Mare a găzduit de-a lungul timpului un cazino, două săli de cinema, o oranjerie și un pavilion cultural ridicat în cinstea Regelui Mihai.
