Polonia, prin vocea ministrului său de externe Radoslav Sikorski şi-a cerut astazi iertare de la familia activistului pentru drepturile omului din Belarus, Ales Byalyatski, arestat pentru evaziune fiscală pentru că procuratura ţării sale a dat informaţii bancare procurorilor din Belarus, informaţii care au dus la arestarea şefului celui mai proeminent grup pentru apărarea drepturilor omului din Belarus, Vyasna. Anterior şi Lituania a anunţat că regretă difuzarea unor informaţii similare procurorilor de la Minsk. Relatarea corespondentului nostru Gregory Feifer este rezumată de Oana Serafim.
Polonia și „greșeala condamnabilă” ce a facilitat arestarea lui Ales Byalyatski
Arestarea lui Ales Byalyatski săptămîna trecută pentru o presupusă fraudă fiscală a fost condamnată pe plan internaţional, atît de Statele Unite ale Americii cît şi de Uniunea Europeană. Dar de la arestarea preşedintelui celei mai importante organizaţii pentru apărarea omului din Belarus, Vyasna şi pînă acum s-a dovedit că arestarea sa a fost facilitată de informaţiile bancare pe care două ţări ale Uniunii Europene, Polonia şi Lituania le-au dat procurorilor de la Minsk. Ambele ţări sunt considerate avocaţi importanţi ai respectării drepturilor omului în Belarus şi sprijinitori ai opoziţiei democrate.
Declaraţia difuzată astăzi printr-un mesaj pe rețeaua
Twitter de ministrul polonez de externe Radoslaw Sikorski în care îşi cere scuze pentru „greşeala condamnabilă” a procuraturii ţării sale de care au profitat autorităţile de la Minsk vine după a declaraţie similară a Lituaniei.
Purtătorul de cuvînt al ministerului polonez de externe a explicat colegilor noştri că ministerul polonez de externe ar fi sfătuit procuratura poloneză să nu ofere informaţiile procurorilor de la Minsk, dar Procuratura generală poloneză nu se află sub autoritatea guvernului de la Varşovia: „Din păcate avertismentele noastre nu au avut nici un efect asupra Procuraturii generale. De ce? Aceasta este o problemă la care numai Procuratura generală poate răspunde”.
Situaţia pune într-o lumină proastă Polonia, mai ales că se afla la cîrma Uniunii Europene pînă la sfîrşitul anului şi a pozat mereu într-un avocat al respectării drepturilor omului în lume şi mai cu seamă în ţările din vecinătatea estică a Uniunii Europene. Procuratura generală a Poloniei a anunţat o anchetă internă pentru a vedea cine a oferit informaţiile procurorilor din Belarus şi în ce temei.
Ales Byalyatski despre represiunea din Belarus la o dezbatere la Wroclaw Global Forum 2011.
La Praga, un purtător de cuvînt al Ministerului de externe a negat relatările de presă că şi Procuratura cehă ar fi dat anume informaţii despre conturile organizaţiei conduse de Ales Byalyatski.
Întreaga situaţie a provocat un şoc la Minsk, între membrii comunităţii apărătorilor pentru drepturile omului. Iată ce a declarat Europei Libere Uladzimir Lobokovich, de la organizaţia Vyasna: „Actuala situaţie lipseşte de valoare toate declaraţiile făcute pînă acum de politicienii polonezi pe tema apărării democraţiei şi poziţiei adoptate de Polonia faţă de regimul de la Minsk.”
Un alt activist pentru drepturile omului de la Minsk, Viktar Karnienka merge chiar mai departe şi spune că nu crede că decizia Poloniei a fost întîmplătoare: „Majoritatea birocraţilor din noile ţări care au intrat in Uniunea Europeană au uitat ce fel de regimuri au avut şi cu ce costuri umane au reuşit să le doboare. E foarte frustrant…”
Ieri, regimul Lukashenka a amnistiat 41 de persoane condamnate pentru că au participat la protestele de după alegerile prezidenţiale din decembrie anul trecut. Printre ele şi Andrey Sannikau, care a fost un contracandidat al actualului preşedinte Lukaşenka în alegerile prezidenţiale şi fusese condamnat în luna mai anul acesta la 5 ani de închisoare.
Ştirea eliberării celor 41 de politicieni şi activişti politici a venit cu puţin înainte de anunţul făcut de purtătoarea de cuvînt a Departamentului de stat, Victoria Nuland, că Statele Unite vor impune noi sancţiuni regimului de la Minsk pentru mai multe vini: „Sancţiunile sunt ca răspuns la continuarea încarcerării prizonierilor politici şi anihilarea activiştilor politici, jurnaliştilor şi reprezentanţilor societăţii civile.”
Statele Unite şi Uniunea Europeană au impus anterior restricţii de viză şi călătorie pentru mai mulţi înalţi reprezentanţi ai regimului Lukașenka.
