Linkuri accesibilitate

Un sistem dictatorial nu poate fi justificat


La 9 noiembrie 1989, ziua căderii Zidului de la Berlin
La 9 noiembrie 1989, ziua căderii Zidului de la Berlin

Festivităţile de comemorare dedicate ridicării zidului în urmă cu 50 de ani.







Cu prilejul comemorării celor 50 de ani de la ridicarea Zidului din Berlin, la ora 12, în toată Germania s-a ţinut un minut de reculegere. Acest moment solemn a fost precedat de festivităţile centrale care s-au desfăşurat la Berlin, în zona Bernauer Straße.

La împlinirea a 50 de ani de la înălțarea Zidului Berlinului
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:17 0:00
Link direct


Aici se află pe o suprafaţă de 1,5 km cel mai important
Pagina pe web a Memorialului Zidului de la Berlin

memorial dedicat divizării oraşului şi victimelor care au încercat să escaladeze frontiera marcată de un înalt zid de beton. Lucrările de ridicare a zidului au început pe data de 13 august 1961, data care marchează închiderea circulaţiei între sectorul

occidental şi cel răsăritean al Berlinului.

Într-o cuvîntare ţinută cu prilejul festivităţilor la Berlin, preşedintele Republicii Federale Germania, Christian Wulff, a lansat un apel, cerînd oamenilor de pretutindeni să militeze pentru libertate şi democraţie, pentru respectarea drepturilor civice şi ale omului. Preşedintele Wulff a calificat ziua de 13 august 1961 drept o zi fatală a istoriei.

Evoluţia ulterioară a demonstrat însă că setea de libertate a unui popor nu poate fi stăvilită, a mai spus Wulff. Totodată a avertizat faţă de încercările de bagatelizare a istoriei.

Şi primarul guvernator al landului Berlin, Klaus Woworeit, a subliniat această idee, amintind că Zidul era o parte integrantă a unui sistem dictatorial care nu poate fi justificat în niciun fel. Cei doi politicieni au amintit apoi de victimele regimului de frontieră, de cei 136 de persoane ucise în timp ce au încercat să fugă din fosta Republică Democrată Germană.

La festivităţile de comemorare au mai participat cancelara Angela Merkel, numeroşi politicieni, foşti disidenţi est-germani şi rude ale victimelor regimului comunist din est.

Fosta disidentă Freya Klier, care susţinuse şi acţiunile de protest contra regimului Ceauşescu, fiind şi o semnatară a apelului pentru organizarea „Zilei internaţionale de acţiune «România»”, pe data de 15 noiembrie 1988 şi 1989, a evocat într-o emoţionantă cuvîntare propria-i detenţie. Klier a cerut opiniei publice să nu uite soarta oamenilor oprimaţi de către regimul comunist est-german.
XS
SM
MD
LG