Moldovenii despre independenţă

Scurta istorie a independenţei Republicii Moldova a demonstrat dorinţa acesteia de a edifica statalitatea. Este adevărat că mai există o şansă – integrarea europeană. Cum poate fi ea valorificată? Încercăm să aflăm chiar în ziua în care acum 20 de ani a fost semnată Declaraţia de independenţă a Republicii Moldova.

La sfârşit de săptămână cu EL: 20 de ani de independenţă ai R.Moldova

Republica Moldova marchează astăzi cea de-a 20-a aniversare a independenţei sale. Cu această ocazie Radio Europa Liberă a căutat să contureze imaginea actuală a ţării prin viziunea reprezentanţilor mai multor categorii şi grupuri sociale cutreierând mai multe sate am întrezărit o singură dorinţă a celor din mediul rural – să trăiască mai bine.
- „E greu de trăit la sat. Sunt multe case părăsite, sunt mulţi care sunt plecaţi peste hotare cu familiile. Avem în Portugalia multe familii, avem în Italia, în toate colţurile globului avem.”

Europa Liberă: Copii Dumneavoastră unde au plecat?

- „Am o fiică în Italia, un fecior în Moscova.”

Europa Liberă: Unde ar trebui să meargă Moldova? Spre Est sau spre Vest?

- „Acolo unde să fie bine. Firea mea e aşa – mă rog la Dumnezeu să-mi dea sănătate şi pace pe pământ, să putem să lucrăm acolo unde suntem. În rest - cum a vrea Domnul, aşa o să fie, că la Est, că la Vest.”

Europa Liberă: Vă mândriţi că sunteţi cetăţean al Republicii Moldova?

- „D-apoi cum nu? Şi discipolii i-am educat aşa şi copii mei tot aşa.”

Europa Liberă: Dar ce înseamnă patriotismul la moldoveni?

- „Să-ţi iubeşti pământul, limba, rudele.”

- „Eu mă mândresc că-s cetăţean al Republicii Moldova, că trăiesc pe pământul acesta şi niciodată nu mi-a fost ruşine şi în timpurile celea, când careva moldoveni se străduiau să vorbească în limba rusă, eu şi atunci vorbeam moldoveneşte peste tot locul şi la toţi le spuneam că eu sunt moldovean. Aceea că eu posed bine limba rusă asta e un plus al meu. Dacă ar putea ruşii să înveţe să vorbească limba moldovenească erau şi ei mai deştepţi oleacă. Da noi moldovenii suntem deştepţi. Pur şi simplu ne trebuieşte o conducere bună.”

- „Peştele de la cap se strică. Să aleagă întâi un preşedinte, care să conducă ţara, cu aişlalţi de jos. Oamenii au obosit de-atâtea alegeri şi atâtea cheltuieli aiurea.

Europa Liberă:Cum aţi vrea să fie Moldova în viitor?

- „O Moldovă înfloritoare, cum era cândva.”

- „Cu Europa e bine să ne apropiem de dânşii numaidecât, dar nu de stricat relaţii între vecini – Ucraina şi Rusia, pentru că până ce de la dânşii sunt resursele energetice.”

Europa Liberă: Cum sunt actualmente relaţiile cu Ucraina şi cu Rusia?

- „Nu-s chiar calde.”

Europa Liberă: Dumneavoastră la 20 de ani de la proclamarea independenţei Moldovei cu ce vă mândriţi?

- „Ne mândrim că suntem moldoveni. Oricum cu sărăcia noastră nu te poţi să te mândreşti?”

Europa Liberă: Care e interesul naţional pentru care se merită să lupţi ca cetăţean al statului Moldova?

- „Mi-i greu să răspund la această întrebare. Cineva vrea la Asfinţit, cineva se trage la Răsărit. Ar fi bine aici să trăim, aici să prosperăm.”

- „Aişti tineri sunt nevoiţi să plece, leapădă şi mamă şi tată, copiii şi fraţii şi se duc toţi. Aişti care au rămas mai în vârstă, noi suntem cu mentalitatea mai veche, sovietică şi mergem cu mentalitate celui bătrân, dar cu banii cei noi”

Europa Liberă: Sunteţi mândru de ce ?

- „Sunt mândru când e vorba de limbă, naţiune.”

Europa Liberă: Cu ce nu vă mândriţi?

- „Nu mă mândresc cu faptul că suntem în criza aceasta politică actuală, din care nu putem ieşi din cauza bardacului politic, făcut de comunişti în primul rând şi de celelalte partide aflate la putere. Suntem cea mai săracă ţară din lume. Când este vreo întâlnire a preşedinţilor, şed preşedinţii acolo în rând şi au cu ce se mândri, că ţara lui prosperă, că are economia prosperă, că are o cultură înaltă. Dar preşedintele nostru se duce, stă alături de dânşii. Cu ce el se mândreşte? Cu cel mai mare nivel de sărăcie? Cum de făcut ca să depăşim pragul sărăciei? Să nu râdă lumea de noi că suntem săraci în centrul Europei şi să nu râdă lumea de noi că avem comunişti în centrul Europe.”

Europa Liberă: Cum vedeţi viitorul Moldovei?

- „Viitorul Moldovei? Ca prin sită, ceaţă.”

- „Să fie pace şi economia ridicată, atunci putem să apelăm la Europa.”

*

Cetăţenii Moldovei pot să decidă dacă să ocupe locul în familia democraţiilor europene sau să decidă dacă sistemul existent este suficient. O astfel de responsabilitate este o povară grea, dar cu şanse, declară Europei Libere Nicolae Pelin, fermier de la Cojuşna. Dar mai întâi să aflăm ce crede el, ca om al pământului, că s-a întâmplat cu agricultura Moldovei pe parcursul acestor 20 de ani de independenţă.

Nicolae Pelin: „Da, câte ceva se mişcă, dar cu ce preţ? Fiindcă stau pământuri mii, zeci de mii, mătincă sute de mii de hectare în paragină. Toate indemnizaţiile, ajutorul ăsta aşa l-au stipulat că o să fie date numai la acei care au succes, care vor ceva nou să facă. Dar în realitate banii ăştea s-au dat practic şi la prieteni, şi la organizaţii mari, care pot şi fără ajutorul ăsta să se mişte înainte. Şi au promis aceea ce s-a promis cu atâta patos. În Republica Moldova agricultura e un element de bază. Trebuie să facă o strategie.”


Europa Liberă: Câte hectare de pământ aveţi?

Nicolae Pelin: „Eu am şase hectare de pământ.”

Europa Liberă: Vă hrănesc?

Nicolae Pelin: „De hrănit, mă hrănesc şi numai atât. Dar e o muncă extraordinară, vă spun sincer.”

Europa Liberă: Vă văd mâinile bătătorite.

Nicolae Pelin: „Poate cineva ar crede – ei, ce-i şase hectare? Încă mai staţi de vorbă. E am fost în Grecia, în Marea Britanie. Eu am văzut în Grecia, acolo e parcelat pământul extraordinar. Dar comunitatea europeană are aşa o politică economică în agricultură, că acolo se contractează. Înainte de a sădi, tu ştii unde ai să mergi, ce ai să faci şi dacă nu se primeşte, ce ai să ai.”

Europa Liberă: Adică, cel puţin are o orientare agricultorul ca să ştie ce va solicita piaţa, la ce preţ se va comercializa producţia, ce cantitate poţi să comercializezi.

Nicolae Pelin: „Şi eu nu zic că aşa e de uşor acolo. Oamenii muncesc şi ştiu că ei nu muncesc degeaba. Dar la noi...”

Europa Liberă: La noi ori toţi cresc varză, ori toţi cresc ceapă, da?

Nicolae Pelin: „Da, foarte corect. La mine în regiunea ceea toţi au sădit pepene verde şi pepene verde pe toate drumurile, care cu nitraţi, care fără nitraţi, nu importă. Dar nu se poate, oameni buni. La noi se poate de crescut chiar şi hrişca ceea care e scumpă extraordinar. Avem nişte condiţii climaterice cu risc, dar totuşi se poate şi hrişca ceea de crescut şi de aprovizionat măcar Republica.”

Europa Liberă: Vă doare sufletul când mergeţi la piaţă şi vedeţi mai multă producţie de import, decât de la ţăranii moldoveni?

Nicolae Pelin: „Ei, ce vorbă, cum să nu te doară inima dacă te uiţi – petruşca, mărarul, castraveţi şi roşii în Moldova se poate de crescut anul împrejur.”

Europa Liberă: De import piaţa e inundată.

Nicolae Pelin: „Eu vă spun, economie de piaţă e economie de piaţă, dar totuşi trebuie producătorul autohton de apărat. Ian uitaţi-vă, s-a promis că o să fie lupta cu mafia la carne, la peşte. Şi ce s-a întâmplat?”

Europa Liberă: In sudul Moldovei plângeau ţăranii că vin intermediarii şi le iau kilogramul de carne de porc cu 16 lei.

Nicolae Pelin: „Aşa e.”

Europa Liberă: La piaţă a ajuns la o sută. Cum explicaţi?

Nicolae Pelin: „Aşa e. Nu e un singur intermediar, dar e o structură. De pildă la Piaţa centrală, şeful Pieţei el vine şi ştie ce se face acolo. Că acolo un ţăran producător...”

Europa Liberă: Nu prea poate să pătrundă.

Nicolae Pelin: „Da, el nu poate să pătrundă ca să-şi văndă el marfa.”

Europa Liberă: Dar cum explicaţi faptul ăsta, că de la 16 lei kilogramul achiziţionat acolo în sat ajunge pe tejgheaua de la piaţă la o sută de lei?

Nicolae Pelin: „Sărăcia. Omul nu are bani, el e gata să dea şi mai ieftin. El e pus în aşa situaţie.”

Europa Liberă: Cel care creşte animalul.

Nicolae Pelin: „Da, dar intermediarul când îl ia, îl dă cu un preţ de trei ori. Că acolo mai este unul, care are monopol la piaţa asta. Şi el de acum realizează maximal, ca să-şi scoată cinci-şase preţuri.”

Europa Liberă: Cine trebuie să intervină aici, domnule Pelin?

Nicolae Pelin: „Statul. Atâta se vorbeşte, dar nu se mişcă carul din loc. Absolut.”

Europa Liberă: Ce aveţi pe pământ, pe aceste şase hectare?

Nicolae Pelin: „Am porumb, pepene verde, legume. Şi am două hectare, spre ruşinea mea, nelucrate.”

Europa Liberă: De ce nu le-aţi lucrat?

Nicolae Pelin: „Nu le-am prelucrat că nu mi-au ajuns mijloace. Aratul e foarte scump, motorina e scumpă, seminţele sunt foarte scumpe şi uneori necalitative, chiar ale noastre, autohtone. Doamnă Valentina, eu voi spune că omul dacă nu are beneficiu din ceea ce face, după un simplu calcul îşi spune: mai bine lasă-l să se odihnească pământul.”

Europa Liberă: Sunteţi mândru că sunteţi cetăţean al Republicii Moldova? Pentru că toată lumea vorbeşte despre mândria la moldoveni.

Nicolae Pelin: „E trist. Mulţi spun: ce trebuie de făcut ca să schimbăm? Poporul simplu nu poate influenţa balenele astea economice care sunt în politica moldovenească, care au interese de partid, şi de clan, şi personale. De transparenţă numai se vorbeşte, dar nu e transparenţă. Iată de o pildă Filat, eu nu vreau să-l învinuiesc, e un om foarte energic, e un om cu nişte capacităţi, asta nu se discută. Dar paşii pe care îi face dumnealui, eu mă tem să n-o păţească ca Roşca.

Fiindcă nu se poate să duci lumea în eroare, să spui că luptăm împotriva sărăciei şi nimic. Eu aş vrea să vină un politician ca Ghimpu, cu toate că şi în Ghimpu am pierdut oleacă încrederea, fiindcă el spune: nu votezi a mea – nu votez a ta. Măi băiete, nu se poate aşa de făcut politica. Dacă oamenii pierd încrederea în voi, pe toţi o să vă taie.

Comuniştii, ei tocmai îşi freacă palmele că iată degrabă o să fim noi pe cal. Eu cred că ei ar trebui să se sfătuie, politicienii noştri cu obştea civilă, că avem băieţi foarte de treabă. Eu nu pot să fiu indiferent, că aici 20 de ani să proclami independenţa, cum spunea primul preşedinte, domnul Mircea Snegur, în ziua ceea când s-a primit declaraţia aceasta? El spunea aşa: am ajuns vârful! Şi Parlamentul în unanim a primit Declaraţia. A ajuns vârful, dar ce a rămas din vârful ăsta? Nici vârful, nici atunci n-a fost practic.”

Europa Liberă: Aţi fost în Piaţă atunci?

Nicolae Pelin: „Da cum? Nu a existat Adunare naţională ca să nu fiu. Şi nu numai eu, este o echipă întreagă din Cojuşna şi în raion, care întotdeauna au fost, au lepădat tot. Şi când vorbesc, toţi îs dezamăgiți. Eu nu ştiu ce gândesc politicienii, ei s-au rupt de la realitate. Eu nu înţeleg, cât se poate de mimat lucrurile.”

Europa Liberă: Domnule Pelin, cum vedeţi viitorul Moldovei în următorii ani?

Nicolae Pelin: „M-am debusolat completamente. Vasăzică, să vină altă clasă politică, băieţi tineri şcoliţi prin Europa, prin România, care au înţeles că trebuie cinstit să-ţi făureşti viitorul. Nu pe banii părinţilor, pe şmecherii. Într-o ţară civilizată niciodată nu-şi pune cuscrul ori cumătrul, ori nepotul la conducere. Da la noi...Să vină altă clasă politică, ca lumea să nu piardă cumpătul, fiindcă totuna viaţa e o luptă, permanent trebuie de luptat. Şi dacă nu lupţi, pierzi poziţiile. Iată noi am pierdut, 20 de ani ne bălăcim. La noi azi statul nu apără interesele oamenilor.”

Europa Liberă: Domnule Pelin, pentru că aţi fost în Piaţă atunci, când au avut loc aceste mari adunări naţionale, vreau să vă întreb: eraţi conştient că independenţa se plăteşte? Cu gaz mai scump, cu pensii mai mici?

Nicolae Pelin: „Neapărat, trebuia să te aştepţi, dar trebuia să ai aşa verticalitate, aşa capacităţi de a-ţi apăra obârşia, ca să nu te duci să mimezi pentru nişte interese meschine, dar să te sacrifici şi atunci poporul te va preţui.

Să vadă poporul că tu te sacrifici, că tu nu eşti bogat, că tu nu umbli în maşini extra lux, că tu nu ai afaceri. Că în politică la noi e un fel de S.R.L. de făcut bani. Toţi au firme, umblă toţi cu interese. Noi nici odată nu o să ieşim din hăul ăsta, fiindcă influenţa e nu numai a ruşilor. Noi suntem de vină, în primul rând. Ei vin numai atunci când le trebuie voturi. Şi vin cu o sacoşă, şi cu nişte ruble vin. Şi băbuţa spune: măi, aiştea nu mi-au dat nimic, dar aista dacă mi-a dat 50 de lei, ori 300 de lei, ian dă să votez pentru dânsul. Cam des călcăm pe aceeaşi greblă.”

*
Republica Moldova este acum în imediata vecinătate a Uniunii Europene. Oamenii de aici vor trebui să redefinească relaţiile cu comunitatea europeană. Acum este momentul să decidă ce viitor doresc ei pentru Moldova. Viitorul ei este responsabilitatea lor. Aşa crede rectorul Academiei de Studii Economice, Grigore Belostecinic, care spune că 20 de ani de independenţă sunt deja istorie.

Grigore Belostecinic: „Sunt voci care zic că nouă ne-a fost impusă această independenţă prin destrămarea imperiului sovietic.”

Europa Liberă: Sau adusă pe tava.

Grigore Belostecinic: „Bine, a fost un moment de conjunctură, fiindcă nu puteai deveni un stat independent, fără a ne desprinde de fosta Uniune Sovietică, inclusiv de acest acoperiş-umbrelă, pe care o avea Rusia în cadrul Uniunii Sovietice. Faptul că nu am realizat anumite obiective - poate au fost prea mari aşteptările noastre la acel moment? Că uite, am putea peste cinci sau mai mulţi ani să devenim un stat cu o bunăstare absolut pentru toată lumea, că vom evita corupţia, că vom evita sărăcia, crize de orice gen, elemente care sunt specifice oricărei societăţi libere . Şi multe state ale lumii au trecut prin asemenea situaţii şi eu sunt convins că oricum Republica Moldova se va debarasa de aceste elemente nedorite pentru statul nostru şi vom deveni un stat independent.”

Europa Liberă: Clasa politică a îndreptăţit aşteptările populaţiei?

Grigore Belostecinic: „La momentul lansării proiectului Republica Moldova nu am avut o clasă politică formată la nivel naţional. Nu am avut o experienţă de statalitate în Republica Moldova. În comparaţie inclusiv cu alte state din fosta Uniune Sovietică. Mă refer aici la statele baltice. Noi cel puţin ne putem orienta spre unele standarde de calitate, standarde de viaţă, standarde de democraţie.”

Europa Liberă: Dar standardele se fac aici, în Republica Moldova.

Grigore Belostecinic: „Noi suntem cei care le facem şi noi suntem cei care verificăm respectarea acestor standarde de calitate şi dacă dorim să avem alte standarde, trebuie să unim populaţia, inclusiv intelectualitatea, toate păturile sociale, pentru a avea un vector oarecare, să ştim spre ce tindem.

Părerea mea este că Republica Moldova până în prezent nu a decis încotro vrea să meargă. De ce credeţi că numaidecât ne orientăm spre Europa? Vă referiţi la sondajele de opinie, care zic că 70 la sută din populaţia ţării doreşte o integrare europeană? Nu ştiu-nu ştiu. Or, unele rezultate ale alegerilor parlamentare inclusiv demonstrează că o parte foarte mare a populaţiei Republicii Moldova votează pentru partidele care au o cu totul o altă orientare, decât cea europeană.”

Europa Liberă: Mai degrabă moscovită.

Grigore Belostecinic: „Exact. Uneori ne creăm nişte iluzii.”

Europa Liberă: De ce demnitarii nu au curajul să spună adevărul, ceea ce trebuie să facă şi unde să ajungă Moldova?

Grigore Belostecinic: „Fiindcă există o realitate politică, economică, socială în care activează aceşti demnitari de stat. Ar fi bine ca demnitarii de stat să facă ceea ce doreşte marea majoritate a populaţie a ţării. Spre regret noi nu ştim ce dorim, noi suntem dispersaţi, suntem orientaţi în acelaşi timp în două direcţii. Noi am umblat în stânga, în dreapta, am oscilat între dorinţa noastră de integrare europeană, orientarea pronunţată spre Rusia, spre Est, bazându-ne pe unele elemente din memoria istorică.

Spre regret noi nu ne-am schimbat la nivel de mentalitate. Şi noi fiind majoritari în această ţară, mă refer la populaţia băştinaşă a Republicii Moldova, continuăm să avem o mentalitate de populaţie minoritară, păstrată din timpurile Uniunii Sovietice, când eram un procent foarte mic din populaţia totală al acestui mare şi grandios stat. Ar trebui în primul rând să ne schimbăm, să ne asumăm o mică responsabilitate faţă de întreaga societate, noi, cei care ne considerăm că suntem majoritatea populaţiei.”

Europa Liberă: Vă întrebam: cine segreghează societatea?

Grigore Belostecinic: „Noi, fiecare, prin felul său prin ceea ce facem, ajungând la un post de conducere. Prin deciziile pe care le luăm uneori nechibzuite, orientate spre conjunctură, interese de grup, de partid şi de alt gen şi nicidecum orientându-ne spre un interes naţional, pe care trebuie să-l aibă şi Republica Moldova.”

Europa Liberă: Mulţi, foarte mulţi se întreabă: care ar trebui să fie ideea naţională?

Grigore Belostecinic: „Ar putea să fie ca o idee naţională să facem Republica Moldova un stat competitiv la nivel regional şi european. Să ne concentrăm toate resursele pentru a atinge această competitivitate. Or, nu mă refer doar la competitivitatea doar economică. Tot ceea ce facem noi să fim competitivi, să facem mai bine decât alţii.”

Europa Liberă: Spuneţi-mi trei politici pe care le promovează actuala guvernare?

Grigore Belostecinic: „Democratizarea societăţii. Mie mi se pare că toată lumea trebuie să aprecieze acele schimbări care au avut loc în societate noastră, după schimbarea guvernării doi ani în urmă. Vorbeam până la această schimbare la bucătărie, că uite, nu putem spune lucrurilor pe nume, avem o dictatură. Bine, am ajuns şi avem aceste elemente de democraţie, libertate a presei, de exprimare libere a opiniei. Dorim să fim un stat liber şi democratic şi există semne vizibile ale acestei schimbări spre bine în Republica Moldova, chiar dacă oamenii şi-ar dori mult mai multe să avem schimbări de ordin economic decât cele pe care le avem, în sfera socială.”

Europa Liberă: De ce aceste schimbări întârzie pe plan economic?

Grigore Belostecinic: „Nu suntem deprinşi cu coaliţie de guvernare.”

Europa Liberă: Aţi spus şi Dumneavoastră ceva mai devreme că în Republica Moldova ar exista forţe care trag în altă parte decât spre Europa. Aici s-ar include şi nerezolvarea conflictului transnistrean?

Grigore Belostecinic: „Nerezolvarea conflictului transnistrean, sau apariţia acestui conflict a fost cea mai mare piedică, inclusiv în dezvoltarea economică a Republicii Moldova. Or, în cazul în care nu este clar viitorul unui stat, cu probleme teritoriale nerezolvate este o piedică foarte mare pentru venirea investiţiilor în Republica Moldova. Or, nimeni nu va investi în condiţii de incertitudine şi neclaritate pentru viitorul acestor investiţii.

Da, sunt de acord că cea mai mare problemă pentru Republica Moldova a fost şi deocamdată rămâne nesoluţionarea definitivă a conflictului transnistrean. Este o situaţie care a fost impusă la începutul anilor 90. A fost impusă din afara Republicii Moldova. Spre regret, suntem nevoiţi să ducem această povară până în prezent şi suferim cu toţii, întreaga populaţie a ţării, inclusiv cea din stânga Nistrului, suferim economic în primul rând din cauza nesoluţionării acestei probleme.

Rusia întotdeauna a avut un interes deosebit spre Balcani, interese strategice în toate timpurile. Şi în plus, spre regret, niciodată problemele Republicii Moldova ca stat, sau ale statelor româneşti nu au fost rezolvate de către populaţia băştinaşă. Deciziile au fost luate în marile capitale europene. Divizarea ţării, sau unirea ţării, fiind înconjuraţi de mari imperii – habsburgic, polonez, turc şi toţi din toate părţile au încercat să ne dezbine, să ne destrame, să ne dezunească, să ne facă să fim în ceartă permanentă, având interese de ordin strategic, teritorial, imperialiste faţă de aceste teritorii.”

Europa Liberă: Până la urmă, destinul Moldovei îl vor hotărî alţii decât cetăţenii acestui stat?

Grigore Belostecinic: „Nu zic că trebuie să negăm opinia şi dorinţa populaţiei acestui stat numit astăzi Republica Moldova, dar eu sunt absolut convins că fără implicarea marilor puteri europene, inclusiv şi a Rusiei, de ce nu, că este o putere europeană.”

Europa Liberă: Dar a Statelor Unite?

Grigore Belostecinic: „Mai întâi de toate. Zic marile puteri europene, Statele Unite, dar şi Federaţia Rusă, fără implicarea acestor state nu vom putea soluţiona de unii singuri problema Transnistriei.”

Europa Liberă: Deocamdată Republica Moldova înseamnă un stat afectat de criză economic, de criză politică, de criză identitară.

Grigore Belostecinic: „Un stat mic, amplasat geografic la intersecţia intereselor marilor puteri, care încă nu s-a clarificat cu istoria, cu identitatea, cu perspectivele dorite de dezvoltare economică a acestui stat, de structurile regionale din care ar dori să facă parte şi însăşi dorinţa de a avea un stat numit Republica Moldova. Până când nu se vor clarifica acestea şi alte lucruri, vom continua să fim într-o stare comparabilă cu cea în care suntem astăzi. Crizele economice apar, crizele economice trec, le depăşim, revenim la normalitate. La fel şi cele politice. A propos, este mai important să avem un vector de care să ne conducem.”

Europa Liberă: Domnule rector Belostecinic, să vă întreb dacă generaţia tânără a fost educată în spiritul adevărului istoric? Tineretul din Republica Moldova a demonstrat în anumite circumstanţe că este o forţă aptă să apere valorile naţionale, stipulate chiar în Declaraţia de independenţă.

Grigore Belostecinic: „Eu am părere foarte bună despre tineretul Republicii Moldova şi de regulă îi îndemn întotdeauna ca ei să se implice activ în a asigura această integrare europeană a ţării, în dezvoltarea economică a Republicii Moldova. Or, ei trebuie să devină nu doar simpli beneficiari de ceea ce face generaţia mai în vârstă, dar şi să se implice activ în realizarea acestor scopuri. Tineretul a demonstrat de mai multe ori că are acest sentiment de patriotism, de dragoste de neam.”

Europa Liberă: Dumneavoastră sunteţi mândru că sunteţi cetăţean al Moldovei?

Grigore Belostecinic: „Mă puneţi să meditez un pic. Noi trebuie să ne bucurăm de faptul că ne-am născut aici, unde s-au născut părinţii noştri. Da, eu mă mândresc că sunt aici, în Republica Moldova şi am şi depus unele eforturi pentru a schimba unele lucruri spre bine, pentru a avea o anumită responsabilitate faţă de ceea ce facem. Or, ceea ce lipseşte populaţiei Republicii Moldova este, inclusiv şi la cei care se găsesc la funcţie de conducere, este o anumită lipsă de responsabilitate pentru ceea ce facem. Trebuie fiecare să facem bine la locul nostru de muncă.”

Europa Liberă: Cum vedeţi viitorul Moldovei?

Grigore Belostecinic: „Ceea ce se va întâmpla în statele care ne înconjoară în această zonă a Europei se va întâmpla şi în Republica Moldova. Continuarea acestor reforme democratice, reforme sociale, politice, reforme economice, creşterea bunăstării, veniturilor populaţiei. Oricum, consecinţe pozitive vor fi pentru Republica Moldova.”

*

Cunoscutul artist Dan Bălan trăieşte la New York, are mult succes peste hotare, însă nu este exclus că va reveni să se stabilească în Republica Moldova, pentru că, aşa cum spune el, este patriot.

Dan Bălan: „Patriot înseamnă că îţi iubeşti patria. O iubesc. Când îţi e dor de fiecare dată de ea şi nu ţi-e ruşine de unde eşti. Pentru că ştim, ne dăm seama că ţara noastră nu e dintre cele mai dezvoltate şi foarte mulţi oameni pleacă peste hotare, li-i ruşine. Spun mai mult că sunt din Rusia, eu am observat, sau din România. De multe ori nu e neapărat că le e ruşine. De multe ori e pentru că mulţi nu ştiu de Moldova.”

Europa Liberă: S-a întâmplat să fie Dan Bălan la alt capăt al lumii şi să-l întrebe unde este această Moldovă?

Dan Bălan: „În America – da. America e departe de Republica Moldova, pentru ei asta e de pe altă planetă, să zicem aşa. În Europa deja nu. Eu în orice caz unde nu am fost împreună cu băieţii de la „Ozon” tot timpul am spus că din Moldova. Au fost foarte multe cazuri interesante, cum ar fi în Japonia. Când am cântat la cel mai popular bar, cel mai vizionat show din lume, 30 de milioane de japonezi se uită la el, am venit atunci, piesa era numărul unu în toată Japonia, toţi cântau. Şi am cântat. De unde sunteţi? - ne-au întrebat. Am spus: din Republica Moldova. Pe un ecran foarte mare au arătat harta lumii şi au făcut un zum şi au arătat la toată Japonia unde se află Republica Moldova. Şi noi ne mândrim cu chestia asta. Chestii din astea au fost foarte multe. Şi eu consider că am făcut tot ce e posibil să promovăm imaginea şi în general ţara noastră.”

Europa Liberă: Ce-ţi lipseşte când eşti departe de casă, de Moldova.

Dan Bălan: „De Moldova? – Să vin. Vin aici, mă simt mai liniştit.”

Europa Liberă: Peste 10 ani ce viitor ar putea să aibă statul ăsta?

Dan Bălan: „Să ajungem peste 10 ani. Peste 10 ani vreau ca Moldova să fie în rândul ţărilor celor mai dezvoltate şi eu să fiu aici, să activez şi să mă mândresc în continuare cu ţara mea.”

Europa Liberă: Te-a prins gândul vreo dată că trebuie să revii şi să rămâi aici?

Dan Bălan: „Sigur, totdeauna mă gândesc la asta. Şi eu încerc. Dar pentru ca să te menţii pe plan internaţional e mai greu să activezi de aici. Trebuie de lucrat, de activat peste hotare. Altfel e aproape imposibil.”

Europa Liberă: În general, cum i-ai caracteriza pe moldoveni?

Dan Bălan: „Pe moldoveni? Insistenţi. Insistenţi şi sunt super. Mă bucur foarte mult, adică aşa...Moldovenii sunt. Ai mei sunt.”

Europa Liberă: Hai să vedem ce calităţi şi defecte.

Dan Bălan: „Nu prea am avut timp să examinez comportamentul lor de acasă, comportamentul lor de peste hotare. Eu vreau să cred că noi suntem super şi totul la noi e înainte.”