Nu numai sărbătoarea de astăzi „Limba noastră” pendulează între denumirea oficială şi cea neoficială, dar încărcată politic. La fel este şi cu denumirea limbii oficiale în constituţie: română, moldovenească? În constituţie este moldovenească, dar pagina oficială a guvernului, de exemplu, poate fi citită în RO (româneşte), RU (ruseşte) şi EN (engleză). Este desigur o confuzie creată şi întreţinută politic, pe care nici Academia, nici parlamentul nu o rezolvă. Lucia Diaconu:
Politicienii ignoră Academia
Nu numai sărbătoarea de astăzi „Limba noastră” pendulează între denumirea oficială şi cea neoficială, dar încărcată politic. La fel este şi cu denumirea limbii oficiale în constituţie: română, moldovenească? În constituţie este moldovenească, dar pagina oficială a guvernului, de exemplu, poate fi citită în RO (româneşte), RU (ruseşte) şi EN (engleză). Este desigur o confuzie creată şi întreţinută politic, pe care nici Academia, nici parlamentul nu o rezolvă. Relatează, Lucia Diaconu:
Chiar dacă timp de 20 de ani nu a reuşit să-şi impună punctul de vedere, Academia de Ştiinţe stăruie în ideea că anume înaltului for academic îi aparţine competenţa să se pronunţe asupra denumirii limbii pe care o vorbesc majoritatea moldovenilor. Asumîndu-şi acest privilegiu, academia a emis în ajunul sărbătorii independenţei un comunicat prilejuit de conferinţa ştiinţifică organizată de Institutul de Istorie al Academiei în care cere înlocuirea în Constituţie a limbii moldoveneşti cu glotonimul „limba română”.
„Ne pronunţăm pentru aducerea în concordanţă a normelor constituţionale şi a legislaţiei în vigoare privind denumirea limbii de stat, în conformitate cu adevărul ştiinţific consacrat şi cu prevederile declaraţiei de independenţă a Republicii Moldova”, se spune în comunicat.
Din 1994 cînd şi-a expus tranşant poziţia în dezacord cu majoritatea agrariană din Parlament care a adoptat Constituţia cu buclucaşul articol cu numărul13 privind limba oficială a Republicii Moldova, Academia a rămas consecventă în declaraţii şi luări de atitudine. Fără să accepte chiar şi o variantă de compromis cu limba română între paranteze propusă de Petru Lucinschi.
De ce politicienii de-a lungul anilor au ignorat părerea mediului academic, l-am întrebat pe editorialistul Nicolae Negru: „Trebuie să avem în vedere că anume în această chestiune sînt implicaţi mai mulţi factori, nu numai interni, dar şi externi. Mă refer la interesul Moscovei de a păstra această denumire care într-un fel este o scuză indirectă a ocupaţiei Basarabiei de către Uniunea Sovietică. Adică, dacă se recunoaşte că aici se vorbeşte limba română, apare întrebarea şi în Rusia şi în alte părţi unde nu se ştie că e vorba de una şi aceeaşi limbă, dar atunci ce-a căutat Uniunea Sovietică, ce-a căutat Rusia şi ce vrea Rusia aici? Iată prin intermediul aşa-zisei limbi moldoveneşti, Rusia vrea să ne ţină în sfera ei de influenţă.”
Nicolae Negru vede însă şi o parte de vină a savanţilor: „A existat o zvîcnire a savanţilor iată anume în 94, era încă în viaţă Eugen Coşeriu, încă mişcarea de renaştere naţională nu se destrămase cu totul şi pe urmă s-au oprit, au tăcut, s-au conformat situaţiei. Ceea ce e pozitiv e că au rezistat măcar presiunilor şi nu şi-au modificat acea decizie deşi era aproape de asta.”
Deşi s-ar părea că acum, cînd la guvernare se află o coaliţie democratică, mediul academic ar avea mai multe şanse să fie auzit, semnalele pe care le transmit unii politicieni ferindu-se să spună că vorbesc româna sau găsind o cale să ocolească denumirea promovată de savanţi îi face pe observatorii vieţii politice să fie la fel de neîncrezători că Academia ar putea pune după douăzeci de ani punct problemei.
Istoricul Iurie Colesnic: „Adevărul îl cunosc şi unii, şi alţii. Dar unii nu insistă, iar alţii se fac că nu înţeleg. Noi în timpul apropiat nu vom rezolva această problemă. Şi academia va rămîne cu opinia sa pentru că o bună parte din electoratul nostru are o inerţie a înţelegerii lucrurilor şi este speculat de aceşti politicieni. Se speculează pe nişte emoţii, pe nişte reminiscenţe şi în felul acesta se obţine un efect.”
Chiar daca autoritățile caută abordări mai împăciuitoriste, iar Marian Lupu şi-a reiterat din nou, potrivit presei, convingerea că limba română nu trebuie impusă şi acelei părţi a populaţiei care consideră că vorbeşte moldoveneasca, opoziţia comunistă a sfidat festivităţile de astăzi.
