Linkuri accesibilitate

Cine ajută minorităţile să înveţe româna?


Fiodor Sabii: „Noi batem de ani de zile pe la uşile guvernanţilor ca să facă ceva.”


Participând astăzi la sărbătorirea limbii române, premierul Vlad Filat atrăgea atenţia şi asupra nevoii de a-i ajuta pe vorbitorii altor limbi să înveţe româneşte. Până acum, spun experţii, autorităţile nu au reuşit să găsească o soluţie pentru această problemă. Liliana Barbăroşie a căutat să afle ce cred că ar avea efect minorităţile, vorbind cu reprezentanţii celor mai răspândite etnii:


Cine ajută minorităţile să înveţe româna?
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:45 0:00
Link direct



Ucrainenii constituie grupul etnic cel mai numeros din Republica Moldova întrunind în jur de 600 de mii persoane, potrivit statisticilor pe care le invocă chiar ei. Svetlana Mîsliţchi, preşedinta unei asociaţii de ucraineni, spune că autorităţile ar trebui, în primul rând, să-şi îmbunătăţească strategiile în baza cărora vrea să obţină însuşirea limbii de stat de minorităţile etnice:

„Noi respectăm limba de stat şi în toate şcolile ucraineşti ea se învaţă. Dar unii o ştiu bine, alţii – nu prea bine. Pentru că la noi în şcoli limba engleză se predă mai bine decât limba de stat. Demult se vorbeşte că Ministerul Educaţiei trebuie să elaboreze o programă specială. Să-I instruiască în mod deosebit pe profesorii care predau limba română minorităţilor, să le plătească salarii mai mari, să elaboreze manuale mai bune. Ş-apoi la universitate, noi demult propunem ca în grupele ruse, cei ce nu au învăţat cum se cuvine la liceu, să poată studia aprofundat jumătate de an româna, după care să se introducă discipline anumite în limba română. Din păcate, timp de 20 de ani de când s-au elaborate primele programe în acest sens, nimeni nu a mai revenit la ele. Este timpul să schimbăm modalităţile de predare.”

Liudmila Laşcionova, preşedinta Comunităţii ruse din Republica Moldova, invocă şi ea calitatea proastă a programelor şcolare, ceea în opinia ei nu permite elevilor să cunoască bine limba de stat:

„Calitatea predării limbii moldoveneşti nu răspunde cerinţelor. O spun nu doar eu, o spun toţi specialiştii. Şi e nevoie de motivaţie. Ultimele rezultate ale bacalaureatului ne-au îngrijorat pe toţi. Eu cred că şi profesorii trebuie să conştientizeze responsabilitatea. Şi guvernul cred că trebuie să tragă anumite concluzii. Dar şi elevii bineînţeles. În plan emoţional, este nevoie de mai multă bunăvoinţă. Şi activităţi comune în limba de stat la care să fie invitaţi vorbitorii de limbă rusă.“

Una din zonele în care se vorbeşte foarte puţin limba română este autonomia găgăuză din sudul ţării. După ce câteva zeci de absolvenţi de liceu au ratat în acest an bacalaureatul la română, subiectul a ajuns în atenţia administraţiei de la Comrat, apoi pe agenda cîtorva înalţi demnitari de la Chişinău.

Guvernatorul regiunii Mihail Formuzal afirmă că găgăuzii sunt gata să înveţe româna, dar e nevoie ca şi Guvernul de la Chişinău să-i ajute.

Iată cum comentează situaţia limbii române în sudul ţării Fiodor Sabii, preşedintele Uniunii bulgarilor din Republica Moldova:

„Noi suntem vreo 90 de mii. Cei care trăiesc pe teritoriul raioanelor Cahul, Leova, Cantemir, ei toţi cunosc, pentru că din toate părţile sunt înconjuraţi de sate moldoveneşti. Problema este acolo unde nu există acest mediu de comunicare. Acolo trebuie de gândit ce de făcut. Numai un politician nepriceput poate să afirme că minorităţile nu vor să înveţe. Noi batem de ani de zile pe la uşile guvernanţilor ca să facă ceva. Cât de mult nu ar vrea oamenii, dar fără mediu de comunicare nu se poate. Eu când am vrut ca copii mei să înveţe bulgara, i-am trimis trei ori în Bulgaria şi totul s-a rezolvat. Dorinţă este, dar trebuie să fie şi o atitudine mai serioasă din partea statului. Profesorii trebuie să fie originari moldoveni. Pentru că la noi cine predă – aceiaşi bulgari, aceiaşi găgăuzi care ştiu limba. Dar asta nu e suficient.”

Ministrul Educaţiei, Mihail Şleahtiţchi, spune că autoritatea din învăţământ se gândeşte să opereze modificări la programa şcolară, dar totuşi, crede ministrul, nu programele sunt de vină, ci lipsa de motivaţie:

„Am toată deschiderea pentru a discuta problema. Mă voi întâlni cu reprezentanţii minorităţilor să vedem ce se poate de făcut. Dar, oricum, noi am creat modulele educaţionale necesare şi dacă ar exista o motivaţie, acestea ar fi suficiente ca minoritarii să cunoască limba. Vinovatul esenţial este clasa politică fiindcă în întreaga societate, în sectorul economic nu există o atmosferă din care să fie clar că nu poţi pretinde la un post bun fără cunoaşterea limbii.”

Cel mai recent recensământ al populaţiei arăta că un sfert din populaţie vorbeşte în mod curent în altă limbă decât cea de stat. Iar un studiu al IDIS Viitorul constata nevoia unei strategii naţionale de integrare a minorităţilor, care ar prevede, printre altele, stabilirea unui statut special pentru profesorii de română din zonele compact locuite de minorităţi, statut ce le-ar asigura şi nu salariu mai mare, dar şi o contribuţie financiară a statului la instruirea cetăţenilor care nu cunosc limba de stat.
Previous Next

XS
SM
MD
LG