3 octombrie 2001
Ora Moldovei.
Declarațiile ministrului justiției în cazul Mitropoliei Basarabiei.
Astăzi Guvernul României a anunţat că premierul Adrian Năstase şi-a anulat apropiata vizită oficială la Chişinău. Motivul acestei hotărâri – declaraţiile făcute de ministrul Justiţiei, Ion Morei, ieri la Strasbourg legate de cazul Mitropoliei Basarabiei şi, în general, de relaţiile cu România. Dar s-o rugăm mai întâi pe Ina Coreţchi să vă rezume aceste declaraţii, care au provocat reacţia lipsită de echivoc a Bucureştiului.
Astăzi a devenit cunoscut discursul ministrului Justiţiei, Ion Morei, susţinut ieri la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului în apărarea Guvernului Republicii Moldova, acuzat de Mitropolia Basarabiei de refuz de a o pune în legalitate. În pledoaria rostită marţi, Ion Morei a optat în numele Executivului moldovean pentru „continuarea negocierilor în vederea aplanării pe cale paşnică a conflictului dintre Mitropolia Moldovei şi Mitropolia Basarabiei”.
Ion Morei şi-a exprimat încrederea în „valoarea terapeutică a dialogului”. Potrivit ministrului, Guvernul nu are dreptul să intervină pentru soluţionarea problemei Mitropoliei Basarabiei. „La mijloc e vorba de un conflict ruso-român, care poate fi rezolvat exclusiv de patriarhiile acestor două ţări, cu aprobarea ulterioară a Sinodului ecumenic al tuturor bisericilor ortodoxe”.
Ion Morei susţine că unica diferenţă dintre cele două mitropolii este de ordin politic şi administrativ. „Interesul politic şi administrativ, adică de amestec direct în treburile statului suveran şi independent Republica Moldova este promovat de către România în spaţiul dintre Prut şi Nistru prin intermediul unor forţe moldoveneşti pro române”.
Organizaţiile care susţin cauza Mitropoliei Basarabiei „subminează deschis, inclusiv de la tribuna Parlamentului chişinăuean statalitatea Republicii Moldova şi pledează constant în mijloacele de informare în masă pentru unirea aşa-zisei Basarabii cu România”. În discurs Morei mai spune: „aşa zisa Mitropolie a Basarabiei nu reprezintă un cult distinct, aceasta fiind o formaţiune schismatică în cadrul Mitropoliei Moldovei.
Recunoaşterea de către Guvern a acestei formaţiuni de import ar fi o încălcare flagrantă a Constituţiei Republicii Moldova. Printre altele, cu toate că nu este înregistrată, Mitropolia Basarabiei activează în Republica Moldova, animatorii şi enoriaşii acesteia continuându-şi nestingherit slujba în parohiile lor dobândite prin metoda „zăhărelului”. Potrivit lui Morei, Patriarhia română nu a avut nici un drept să reactiveze Mitropolia Basarabiei deoarece ar fi pierdut orice drept asupra parohiilor din stânga Prutului încă din 1947.
Reactivarea Mitropoliei Basarabiei a dus „la crearea a două tabere beligerante – moldoveni, care se consideră moldoveni şi moldoveni, care se consideră români. Activitatea acestui grup schismatic este deosebit de periculoasă în privinţa păstrării liniştii sociale şi a toleranţei religioase, afirmă reprezentantul Guvernului de la Chişinău.
Parohiile acaparate prin diferite metode de Mitropolia Basarabiei sunt fregventate numai de aşa-zişii români moldoveni. Dacă acolo intră vreun moldovean, care se ştie că pledează pentru statalitatea Republicii Moldova, este privit cel puţin ironic, sau ocolit ca un ciumat. Lucrurile acestea nu sunt poveşti de adormit micuţii, ci o realitate tristă şi foarte îngrijorătoare”, spune ministrul moldovean de Justiţie.
,,Oficializarea unei mitropolii constituite pe principii etnice ar dezintegra în continuare societatea, ar diviza-o în noi tabere şi ar conduce la încurajarea şi escaladarea naţionalismului, extremismului şi separatismului, fenomene ce ar fi urmate şi de metode teroriste”.
În plan extern, potrivit ministrului Justiţiei, recunoaşterea Mitropoliei Basarabiei ar afecta relaţiile moldo-ucrainene. Potrivit statutului său, Mitropolia Basarabiei este succesoarea mitropoliei existente până la 1944, iar recunoaşterea ei ar însemna o susţinere indirectă a pretenţiilor teritoriale faţă de Ucraina. Se ştie doar, continuă Ion Morei, că fostele judeţe Cetatea Albă şi Hotin, care acum sunt incorporate în statul ucrainean, până în 1940 făceau parte din Basarabia. După legalizarea Mitropoliei, aceasta va pretinde la lăcaşele de cult din localităţile ucrainene numite mai sus, afirmă ministrul Justiţiei al Republicii Moldova.
Din Chişinău, Ina Coreţchi, Radio Europa Liberă.
*
În comunicatul de presă al Guvernului României se spune că acesta „a luat cunoştinţă cu îngrijorare de conţinutul discursului pronunţat la 2 octombrie de domnul Ion Morei la audierile, care au avut loc în cadrul procesului intentat Guvernului de la Chişinău de către Mitropolia Basarabiei”. Această alocuţiune, continuă comunicatul, conţine declaraţii inadmisibile la adresa României, care sunt în totală contradicţie cu caracterul special, privilegiat şi pragmatic al relaţiilor dintre România şi Republica Moldova.
A vorbi într-o asemenea ocazie de expansionismul românesc în Basarabia este o probă de iresponsabilitate, care reaminteşte totodată de tezele programatice ale fostului partid comunist bolşevic al fostei republici sovietice autonome moldoveneşti de până la anul 1940. Asemenea poziţii incalificabile, continuăm să cităm din comunicat, sunt cu atât mai surprinzătoare, cu cât ele sunt lansate într-o perioadă, în care Guvernul României depune eforturi stăruitoare pentru dinamizarea relaţiilor cu Republica Moldova, în deosebi pe plan economic, când încep să fie create premizele necesare promovării unor proiecte comune de amploare, când a alocat echivalentul unui milion de dolari ca asistenţă financiară pentru unele categorii de cetăţeni de dincolo de Prut pentru plata paşapoartelor şi când a acţionat cu hotărâre pentru acceptarea Republicii Moldova în Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est şi pentru sprijinirea aspiraţiilor acesteia de apropiere de Uniunea Europeană.
După ce critică ceea ce numeşte „recrudiscenţa atitudinilor antiromâneşti, promovate de anumite cercuri şi centre politice din Republica Moldova în ultima perioadă”, comunicatul conchide că „în aceste condiţii primul ministru al României se vede obligat să renunţe la intenţia sa de a efectua o vizită oficială la Chişinău, programată în cursul celei de-a doua decade a lunii octombrie 2001. Guvernul României apreciază că mai întâi sunt necesare clarificări din partea oficialităţilor Republicii Moldova în legătură cu poziţiile exprimate de ministrul Ion Morei, după care va stabili modalităţile de acţiune în viitor în relaţiile sale cu Guvernul de la Chişinău”.
Să adăugăm aici că ministrul de Externe, Nicolae Dudău, s-a distanţat astăzi de declaraţiile lui Ion Morei, declarând că ministerul nu a cunoscut până marţi conţinutul acestui discurs. Textual el a spus: „Nu avem nici o poziţie oficială în acest sens, eu discursul domnului Ion Morei nu l-am citit, de aceea îmi este greu să-l comentez.”
