Linkuri accesibilitate

Băsescu sugerează Macedoniei să fie mai flexibilă în tratativele cu Grecia


Gjorge Ivanov şi Traian Basescu
Gjorge Ivanov şi Traian Basescu

Macedonia ar putea irosi şi 2011 în disputa eternă cu Grecia privind numele fostei republici iugoslave.


Macedonia este una din țările din vestul Balcanilor care au promisiunea că într-o zi vor fi primite în Uniunea Europeană. Macedonenii au însă față de alți aspiranți o problemă specială: Grecia nu este de acord cu numele țării vecine, pentru că ea însăși are o provincie macedoneană. Președintele de la Skopje Gjorge Ivanov a vizitat astăzi o țară sud-est europeană deja primită în Uniune, România, unde a discutat și despre diferendumul asupra numelui țării sale. Relatează de la București Sabina Fati.


Corespondenţa zilei de la Bucureşti
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:07 0:00
Link direct



„Romania nu poate decide primirea Macedoniei in NATO sau in Uniunea Europeana”, a explicat astazi presedintele roman Traian Basescu dupa ce l-a primit pe omologul sau macedonean Gjorge Ivanov. Macedonia a ratat aderarea la Alianta Nord Atlantica in 2008 la Summit-ul NATO de la Bucuresti cind au fost primite Croatia si Albania. Macedonia facea parte din grupul statelor balcanice agreate si indeplinea conditiile de trecere, numai ca vecina sa de la sud, Grecia si-a folosit dreptul de veto pentru a bloca straduintele liderilor de la Skopie.

State precum China, Rusia sau Statele Unite au recunoscut tara sub denumirea sa constitutionala de Republica Macedonia, dar in Uniunea Europeana se foloseste titulatura mai complicata de Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei, sub care tara a fost admisa la ONU in 1993. Grecia insista ca Macedonia face parte din patriomoniul sau cultural si se opune inclusiv inceperii negocierilor de aderare dintre Skopie si Bruxelles. Presedintele Traian Basescu a argumentat astazi ca Romania „nu are nici un motiv sa nu sustina Macedonia pentru intrarea in Uniunea Europeana”, mentionind insa „blocajul din relatia greco-macedoneana”. La fel ca Romania care trebuie sa rezolve bilateral opozitia Olandei si Finlandei in privinta aderarii la Spatiul Schengen si Skopie trebuie sa gaseasca o cale cit mai usoara si mai rapida pentru a rezolva diferendul cu Atena. Regiunea nordica a Greciei este cunoscuta in istorie ca Macedonia si are capitala la Alexandoupoli, dupa numele lui Alexandru Macedon, cuceritorul antic pe care si-l revednica ambele tari. Atena este foarte sensibila in legatura cu provincia ei cea mai dezvoltata, cu atit mai mult cu cit in Macedonia greceasca exista curente centrifuge, care chiar daca nu sint dominante, insista de mai multa vreme asupra autonomiei sau chiar desprinderii acesteia de restul tarii.

Pe de alta parte liderii de la Skopie au respins anul trecut propunerea Atenei de a lua denumirea de „Macedonia de Nord”, fosta republica iugoslva preferind sa continue conflictul care dureaza de 20 de ani. Oficialii din Macedonia au irosit astfel inca un an pe drumul spre Uniunea Europeana, raminind si in afara NATO.

Presedintele roman a tinut sa spuna ca dreptul statelor Uniunii Europene la veto este inalienabil si oriciti sustinatori ar avea Macedonia, printre ei si Romania, acestia nu pot face nimic pentru micul stat balcanic, daca nu exista o intelegere bilaterala. Traian Basescu i-a sugerat presedintelui macedonean, Gjorge Ivanov ca tara sa trebuie sa fie mai flexibila in tratativele cu Grecia daca vrea cu adevarat sa-si gaseasca locul in comunitatea europeana. In plus presedintele roman i-a indemnat pe macedonenii din Romania sa-si declare minoritatea la recensamintul care va avea loc in noiembrie pentru ca guvernul roman acorda bani comunitatilor proportional cu numarul oficial al celor inregistrati. Traian Basescu a remarcat astfel ca la ultimul recensamint s-au declarat 650 de macedoneni, in vreme ce la alegerile din 2008, candidatul macedonenilor a primit 25 de mii de voturi.


Macedonia ar putea irosi şi 2011 în disputa eternă cu Grecia privind numele fostei republici iugoslave. Numai dacă nu se va produce o schimbare răsunătoare în politica premierului Nikola Gruesvski, disputa va continua cu Atena, care duce o politică a căii duble, pe de o parte proclamând obiectivul ambiţios al extinderii UE, iar pe de alta blocând sine die aspiraţiile nutrite de Skopje.

Politigraf

XS
SM
MD
LG