Linkuri accesibilitate

Băsescu încurajează R.Moldova să se apropie de NATO


A 57-a sesiune anuală a AP NATO, Bucureşti
A 57-a sesiune anuală a AP NATO, Bucureşti

Preşedintele României cere Rusiei de la tribuna AP NATO să-şi retragă armata din R. Moldova.


La București s-a întrunit Adunarea Parlamentară a Alianței Nord-Atlantice, la care s-a vorbit și de despre o țară din vecinătatea NATO: Republica Moldova. Detalii are Sabina Fati.

Presedintele Romaniei Traian Basescu a declarat in ultima zi a Adunarii Parlamentare a NATO ca incurajaza Republica Moldova sa aiba o relatie cit mai strinsa cu Alianta Nord Atlantica, fiindca acest lucru ar contribui la „avansarea procesului de reforma interna si a procesului de modernizare”.


Corespondenţa zilei de la Bucureşti
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:07 0:00
Link direct



Traian Băsescu
Traian Băsescu
Seful statului roman a mai vorbit astazi de la tribuna Adunarii Parlamentare a NATO despre sustinerea integritatii teritoriale a Republicii Moldova si a atras din nou atentia ca Moscova nu-si respecta angajamentele internationale privind retragerea fortelor militare stationate in Transnistria.

Parlamentarul german Karl Lamers a fost reales in sedinta de astazi de la Bucuresti, in fruntea Adunarii Parlamentare a NATO, care este un for consultativ din care fac parte 257 reprezentanti din cele 28 de state NATO, delegati din 14 state asociate, inclusiv Republica Moldova, dar si din 4 state din zona Marii Mediterane, precum si observatori din alte sapte tari.

In ce priveste perspectivele NATO-Rusia, Traian Basescu a precizat ca noul concept strategic al Aliantei stabileste clar ca in discutie se afla doua sisteme independente, care ar trebui sa coopereze pe baza de transparenta si de reciprocitate.

In acest context presedintele roman a incercat sa raspunda si cererilor Moscovei, care ar vrea sa primeasca garantii juridice din partea Romaniei si Statelor Unite, ca scutul impotriva rachetelor balistice care va deveni functional in sudul tarii pina in 2015 nu este indreptat impotriva Rusiei.

Traian Basescu a replicat ca Romania nu a primit pina acum nici un fel de astfel de garantii, in vreme ce secretarul general NATO Anders Fogh Rasmussen a spus ca se bucura de deciziile luate de Romania, Turcia, Polonia si Spania, state care au anuntat ca vor gazdui facilitati legate de apararea antiracheta si ca spera sa urmeze si alte anunturi de acest fel pina la summit-ul NATO de anul viitor care va avea loc la Chicago.

„Vom introduce sistemul de aparare antiracheta gradual”, a subliniat secretarul general al Aliangtei Nord Atlantice care ar vrea sa adune sub astfel de scuturi toate cele 28 de tari NATO. Motivul este simplu, dupa cum rezulta din socotelile facute de Rasmussen: peste 30 de entitati din lume detin tehnologii care pot reprezenta o amenintare. Secretarul general al NATO a argumentat ca desi pina la finele anului 2014 se va incheia transferul de atributii privind securitatea catre fortele afgane, totusi aliatii vor ramine prezenti in Afganistan si dupa aceea.

Aceasta decizie a fost luata se pare in ciuda faptului ca bugetul NATO este din ce in ce mai mic si anul trecut, de pilda, doar trei din cele 28 de state au alocat pentru aparare mai mult de doi la suta asa cum este convenit.

Secretarul general al NATO crede astfel ca Alianta Nord Atlantica se afla in fata unei alegeri dificile intre aparare inteligenta si aparare mai putina, dar atrage atentia ca aliatii n-ar trebui sa cada in capcana „de a face pur si simplu mai putin”.

Intre timp, NATO pregateste o serie de proiecte multinationale si chiar o reformare a Aliantei care sa devina mai supla si mai inteligenta, in perspectiva unei crize economice prelungite.
XS
SM
MD
LG