Zilele acestea la Chişinău, în premieră, are loc un tîrg de carte ştiinţifică şi didactică, organizat de Biblioteca Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Promotorii tîrgului s-au ambiţionat să aducă în faţa publicului şi edituri de peste hotare, dar care aproape că au lipsit la prima sa ediţie. Poate să aibă succes o asemenea iniţiativă mai ales că mizează pe un public restrîns? - s-a întrebat corespondenta noastră Lucia Diaconu care a vizitat tîrgul.
Chiar dacă nu are amploarea unui eveniment de acest gen, tîrgul de la Biblioteca Academiei totuşi nu se deosebeşte prea mult de un salon de carte cu care de ceva vreme s-au obişnuit chişinăuienii. Ba chiar se poate spune că are un program mult mai amplu. Timp de patru zile, la fiecare oră, au loc lansări, prezentări de carte şi simpozioane pe teme ştiinţifice, organizate de institutele Academiei de Ştiinţe.
Cum asemenea tîrg, de carte ştiinţifică, este o premieră la Chişinău, am întrebat-o pe directoarea bibliotecii Aurelia Hanganu ce i-a determinat pe organizatori să facă acest pas, mai cu seamă că saloanele de cărţi nu sînt atît de populare ca pe alte meleaguri, poate doar cu excepţia celor dedicate literaturii pentru copii.
Iată ce mi-a răspuns amfitrioana: „Academia de Ştiinţe are 19 membri instituţionali şi alţii încă 19 membri afiliaţi. Toate institutele astea au producţie de carte, care nu este promovată practic în niciun fel decît cu ocazii omagiale sau conferiri de titluri şi aşa mai departe. Deci un loc în care să se pună în valoare şi să se adune toată producţia ştiinţifică a Academiei de Ştiinţe nu există.”
Lîngă unul din standuri stau de vorbă cu Vlad Karoli, colaborator ştiinţific superior la Institutul de Fizică Aplicată, care se arată convins de utilitatea tîrgului, dar mai exact a conferinţelor şi work-shop-urilor care sînt capul de afiş al evenimentului.
Vlad Karoli: „Dezvoltarea ştiinţei în Moldova nu corespunde cursului firesc. De ce? Pentru că oamenii
La această etapă trebuie să se îndrepte eforturile spre recuperarea a ceea ce am pierdut. Prin internet se poate obţine multă informaţie, chiar şi cea mai rară, dar anume la conferinţe şi work-shop-uri se poate de aflat cea mai proaspătă informaţie şi se poate face schimb de idei care ar revigora ştiinţa de la noi. Mai ales dacă sînt la nivel internaţional, pot avea loc discuţii mult mai serioase.”
Deşi la tîrg pot fi găsite şi cărţi tipărite recent în mai multe ţări ale lumii, acestea au fost expuse de biblioteci, editurile din străinătate lipsind aproape cu desăvârşire. În afară de două edituri din România, un stand propriu a avut doar „Nauka” de la Moscova.
Cu toate acestea organizatorii spun că Chişinăul ar putea, în viitor, să adune la un loc savanţi renumiţi şi edituri mari, aşa ca la alte tîrguri internaţionale.
Directoarea bibliotecii Academiei de Ştiinţe Aurelia Hanganu ne-a spus: „Este posibil, mai ales că în principiu există o orientare spre publicul moldovenesc. În sensul că, în domeniul ştiinţei, unele din şcolile moldoveneşti sînt bine cunoscute peste hotare. Deci partenerii mondiali apreciază unele aspecte ale ştiinţei moldoveneşti ca fiind de bună calitate, şi destul de înalte ca performanţă. Deci pornind de la acest lucru îşi dau seama că ar putea găsi aici în R. Moldova un public interesat în problemele pe care le au ei în vedere. ”
În primele două zile, evenimentele cu cei mai mulţi participanţi au fost lansarea cărţii soţilor Andrei şi Valentina Eşanu „Moştenirea culturală a Cantemireştilor” şi cea a fostului director al Serviciului de Informaţii şi Securitate Valeriu Pasat, „Republica Unională Moldovenească. Puterea şi poporul în condiţiile stalinismului”. Tîrgul va fi deschis pînă joi şi se va încheia, ca toate saloanele de cărţi de altfel, cu decernarea mai multor premii.