Românii au sărbătorit multe decenii ziua de 23 august ca ziua lor națională, marcând întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste în al doilea război mondial. După revoluție România și-a ales o nouă zi națională, 1 decembrie. 23 august revine acum în inventarul sărbătorilor, dar retrogradată ca importanță și cu nume schimbat. Relatează de la București Sabina Fati.
Parlamentul Romaniei repune prin lege sarbatorirea zilei de 23 august pe care a declarat-o Ziua Comemorarii Victimelor Fascismului si Comunismului. In perioada regimului comunist, 23 august era ziua nationala a Romaniei prin care se marca momentul iesirii tarii din alianta cu Germania nazista si trecerea ei alaturi de Uniunea Sovietica, Marea Britanie si Statele Unire.
La 23 august 1944 o coalitie formata din Regele Mihai, partidele democratice interbelice, dar si comunistii, carora li s-au alaturat mai multi ofiteri superiori au dat o lovitura de stat, inlaturindu-i de la putere pe maresalul Antonescu, artizanul aliantei cu Germania lui Hitler si cel care conducea de facto Romania.
In istoriografia comunista se spunea ca prin aceasta miscare a fortelor democratice din Romania, cel de-al Doilea Razboi Mondial s-ar fi scurtat cu cel putin sase luni si zeci de mii de vieti ar fi fost salvate. Aceasta este doar o fata a lucrurilor, insa compromisul de la 23 august 1944 nu a fost bine pregatit, iar negocierile cu fortele Aliate au avut cel putin doua consecinte grave: la 6 martie 1945 sovieticii au reușit sa-l impuna pe Petru Groza in fruntea guvernului roman, deschizind astfel epoca neagra a comunismului romanesc, iar doi ani mai tirziu Romania a semnat Tratatul de Pace de la Paris din 1947 alaturi de cei invinsi si, dupa aceea, la 30 decembrie 1947, Regele Mihai a fost nevoit sa abdice. Abdicarea Regelui a fost ultimul semn ca Romania raminea in sfera de influenta Moscovei.
In orice caz, data de 23 august 1944 a fost folosita intens de propaganda oficiala, pina in 1989 ca o importanta realizare comunista, de aceea este cel putin ciudata revenirea Parlamentului Roman la aceasta sarbatoare. Sub regimul Ceausescu istoria fusese deja violata in asa fel incit copii invatau la scoala ca la 23 august 1944 a avut loc Revolutia de Eliberare Sociala si Nationala, Antifascista si Antiimperialista.
Legislativul roman a rebrenduit ideea lui Ceausescu sub denumirea de Ziua Comemorarii Victimelor Fascismului si Comunismului, dar subiectul a trecut aproape neobservat de mediile nationale si doar istoricul Neagu Djuvara s-a indignat si a spus ca aceasta idee devenita lege e „absurda”.
