O caricatură recentă a lui Alex Dimitrov ni-l înfăţişează pe un individ care votează PENTRU VIITORUL LUMINOS o dată la zece ani. În 1960 acel individ, cu buletinul de votare în mînă e tînăr şi frumos, iar în 2011, de urna de vot, deasupra căreia e arborat acelaşi îndemn de a alege viitorul luminos, se apropie deja un schelet cocîrjat.
Realitatea cu amănuntul consemnată de Iulian Ciocan
În principiu, caricaturistul e foarte aproape de adevărul gol-goluţ: în acest spaţiu al provizoratului şi al valorilor spulberate, noi tot votăm pentru viitorul fericit, iar acest viitor nu mai apare. Şi teamă îmi este că nu va apărea niciodată.
Pînă nu demult, zice-se, problemele Moldovei proveneau din subordonarea ei unor Imperii sau state
Din cînd în cînd, tot felul de organizaţii internaţionale includ Moldova în topuri ale sărăciei, corupţiei şi competitivităţii. Clasamentele astea ne rezervă mai mereu un loc jenant, penibil, şi dau peste cap toate declaraţiile optimiste ale trubadurilor puterii. Cel mai recent top, făcut de Transparency International, plasează Moldova printre cele mai corupte ţări europene. Sîntem pe locul 5 în acest antitop european, adică, vorbind pe şleau, sîntem corupţi pînă-n măduva oaselor.
Corupţi şi săraci. Mai exact, sîntem săraci, pentru că sîntem corupţi şi corupţi, pentru că sîntem săraci. E absolut firească legătura asta şi nu trebuie să fii laureat al Premiului Nobel pentru economie ca s-o înţelegi. Nimic nu poate prinde contur, nimic nu se dezvoltă acolo unde, îndărătul pioşeniei şi cumsecădeniei afişate pentru străinii naivi, proliferează mişmaşul, cumetrismul şi evaziunea fiscală.
Ne-am prăbuşit toţi – simpli muritori şi guvernanţi – în hăul fără fund al decăderii morale. Şi nici un politician sau partid justiţiar, onest, curat ca lacrima, nu ne va scoate de acolo atîta timp cît întreaga clasă politică şi toată tagma funcţionarilor nu vor fi la fel de oneste şi curate. Altfel spus, din hăul ăsta se iese numai printr-un efort colectiv care deocamdată pare improbabil.
