Uniunea Europeană a anunţat că a amînat pentru o dată ce nu a fost stabilită vizita la Bruxelles a preşedintelui Viktor Ianukovici prevăzută pentru joi, 20 oct. Preşedintele de la Kiev ar fi urmat să semneze mult aşteptatul Acord de asociere cu Uniunea Europeană şi Tratatul de liber schimb. Răspunzînd întrebărilor Europei Libere, purtătoarea de cuvînt a coordonatoarei pentru politica externa a Uniunii, Maja Kocijancic a explicat de ce Uniunea Europeană a luat această decizie. Un rezumat de la Oana Serafim.
Purtătoarea de cuvint a doamnei Catherine Ashton a fost lipsită de echivoc explicînd exact care este cauza amînării „sine die” a semnării Acordului de asociere cu Ucraina şi a Tratatului de liber schimb.
Maja Kocijancic: „Nu credem că procesul Iuliei Timoşenko a respectat standardele internaţionale şi nu a fost nici drept, nici independent şi nici transparent, dovedind o folosire selectivă a justiţiei şi motivaţii politice, pentru că nu e vorba numai de cazul Timoşenko, e vorba de mult mai mult, este vorba şi de alţi reprezentanţi ai opoziţiei sau foşti demnitari ai guvernului trecut. Şi am cerut Ucrainei să ţină cont de îngrijorările noastre.
Condiţiile la care ne referim cu exactitate sunt îmbunătăţirea criteriilor referitoare la domnia legii şi la respectul principiilor fundamentale care stau la baza relaţiilor noastre; nu numai cu Ucraina, dar cu toate ţările din parteneriatului Estic.”
Pe scurt, iată concluzia purtătoarei de cuvînt a coordonatoarei politicii externe a Uniunii Europene: „Nici o dată pentru vreo întilnire viitoare nu a fost fixată în acest moment. Cred că mai întîi trebuie să vedem îmbunătăţirea condiţiilor pe care le solicitam.”
Europarlamentarul polonez Marek Siwiec, fostul şef al delegaţiei de cooperare parlamentară Uniunea Europeană-Ucraina şi-a exprimat dezamăgirea faţă de actuala situaţiei, declarîndu-i corespoondentului Europei Libere:
„Ceea ce mă face să fiu extrem de supărat este că eram cît pe ce să luăm o decizie istorică legată de acest Acord de asociere al Uniunii Europene cu cea mai mare şi mai importantă ţară europeană din afara Uniunii, şi aruncăm totul în aer pentru un caz individual, important, dar totuşi individual - adică situaţia Iuliei Timoşenko… Putem spune că este, într-adevăr, un caz individual dar care pune serioase semne de întrebare despre unde anume vrea Ucraina să se situeze în viitor şi care este starea reformelor democratice în această ţară.”