Funcţionarii publici se vor bucura şi în viitor de aceleaşi drepturi de proprietate şi prezumţie de nevinovăţie ca orice alt cetăţean, a decis astăzi Curtea Constituţională. Ceea ce înseamnă că se va pleca în continuare de la prezumția privind caracterul legal al averii demnitarilor. Prin acest verdict, Curtea a răspuns interpelării din aprilie a ministrului justiţiei, Oleg Efrim. Paul Hodorogea relatează.
Prezumția privind caracterul legal al averii demnitarilor
Curtea Constituţională a constatat că dreptul la proprietate este un drept fundamental pe care legea supremă trebuie să-l garanteze tuturor cetăţenilor fără deosebire. De aceea, în lupta cu funcţionarii corupţi, statul trebuie să utilizeze toate mijloacele de care dispune, dar să nu-i lipsească pe anumite categorii de drepturile şi libertăţile lor fundamentale.
Preşedintele Curţii Constituţionale, Alexandru Tănase: „Principiul constituţional al prezumţiei dobândirii licite a averii instituie o protecţie generală, care se aplică tuturor persoanelor, in egala măsură funcţionarilor publici şi altor persoane salarizate de la bugetul de stat.”
Din discuţia pe care am avut-o cu Ministrul Justiţiei, Oleg Efrim, autorul sesizării, am înţeles că acesta s-a aşteptat la un asemenea răspuns din partea Curţii Constituţionale, pentru că felul cum este construită Constituţia astăzi, în opinia ministrului, oferă o modalitate unică de interpretare: „Ceea ce ne îndeamnă să găsim alte modalităţi de lupta cu corupția, atunci când vom modifica Constituția, sa excludem din Constituție această prezumţie. Or,
cum a declarat ambasadorul american în Bucureşti, Constituția şi Drepturile Omului nu pot fi o licenţă pentru a fura.”
Ministrul a declarat că românii se confruntă cu aceeaşi problemă: „În România există o hotărâre a înaltei Curţi de Casaţii şi Justiţie, prin care unui fost înalt demnitar de stat i-a fost confiscată o avere de mai mult de un milion de euro, care n-a putut sa fie dovedită proveniența ei. Înseamnă ca există posibilitatea de a crea mecanisme inclusiv in cadrul acesta constituțional.”
Am întrebat-o pe experta de la Transparency Internaţional Moldova, Mariana Talughin ce soluţii au găsit ţările europene: „În Franţa inversarea sarcinii probațiunii este permisă constituțional pentru anumite tipuri de infracțiuni, mai ales cele ce țin de crimă organizată.”
Mariana Talughin consideră că cea mai eficientă soluţie ar fi modificarea constituţiei, dar pentru asta e nevoie şi de voinţă politică din partea legislatorilor. Dar pentru că sistemul judecătoresc nu este suficient de independent, doamna Talughin spune că există şi nişte riscuri: „Anumiți funcționari sa fie nu intimidaţi însă presaţi prin aceste solicitări în permanenţă de a-şi dovedi caracterul licit al proprietăţii. Însă aceste riscuri pot fi foarte bine administrate.”
Decizia Curţii Constituţionale este definitivă şi irevocabilă. Însă ministerul justiţiei şi unii experţi sunt sceptici că instrumentele existente de luptă împotriva corupţiei – principalul dintre acestea fiind declaraţiile de averi ale funcţionarilor, ar putea să asigure rezultatul dorit.
