Linkuri accesibilitate

Tineri muzicieni români și medalii de aur: Bogdan Dulu


Bogdan Dulu
Bogdan Dulu

Bogdan Dulu: Atît între România și Europa și cu atît mai mult între România și America de Nord, standardele sînt diferite, percepțiile sînt diferite, culturile sînt diferite și accesul la informație este cu totul diferit.



Spre deosebire de deceniile anterioare, este rar astăzi ca artiști români, fie ei din România sau Republica Moldova, să se plaseze pe locul întîi în concursurile internaționale. Anul acesta a fost însă unul fast și, după ce soprana Valentina Naforniță a cîștigat în iunie Concursul internațional de Canto al BBC-ului de la Cardiff, în urmă cu două zile, agențiile de presă au anunțat că un tînăr pianist român, Bogdan Dulu, originar din Ploiești dar trăind astăzi în Canada, la Vancouver a cîștigat Medalia de Aur a Competiției Internaționale de Pian de la Seattle, în Statele Unite.

Lumea din jur: cu Bogdan Dulu despre lumea pianului și o medalie de aur
Lumea din jur: cu Bogdan Dulu despre lumea pianului și o medalie de aur
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:08:40 0:00
Link direct


Bogdan Dulu a urmat parcursul tipic al altor mulți
tineri foarte talentați români care, după încheierea studiilor universitare, în cazul lui la Academia de Muzică din București în 2007 și, după debuturi cu orchestre naționale, au luat calea străinătății pentru a se perfecționa și a putea urma o carieră reală.

Student al profesoarei Irina Morozova, la Mannes College of Music la New York, unde în 2009 a obținut diploma ce i-a permis să se încrie la doctorat, Bogdan Dulu, și-a consolidat cunoștiințele și arta la clase de masterat al unor mari pianiști ai zilei, cum sînt Yefim Bronfman, Richard Goode și Stephen Hough, participînd la mai multe concursuri, între care cel de la Sendai, în Japonia, de unde ascultați un scurt fragment.

Iar concomitent, Bogdan Dulu și-a început
La debutul orchestral în Canada
La debutul orchestral în Canada
ascensiunea spre un titlu universitar, așa cum veți auzi imediat, în Canada, la Academia de Muzică a Universității Columbiei Britanice (University of British Columbia), unde este în prezent asistent, a primit o bursă de patru ani pentru doctorat și, recent a cîștigat competiția Universității sale ce i-a permis să debuteze cu o orchestră pe scena canadiană.




Felicitîndu-l cu ocazia succesului, a Medaliei de Aur obținute la Seattle, i-am adresat cîteva întrebări într-un interviu telefonic în care i-am solicitat precizări și despre intențiile și perspectivele carierei sale pe mai departe.

Bogdan Dulu: „Eu am plecat din România în 2007, m-am mutat la New York [unde] am fost la școală, mi-am luat masteratul și am stat un an de zile pentru o „diplomă de studii profesionale”, și începînd din vara anului trecut, m-am mutat la Vancouver pentru a-mi începe doctoratul.

Teza de doctorat aici nu este întru totul stabilită. Programul de doctorat este diferit de felul cum funcționează, de exemplu, în România. Teza nu se decide la începutul doctoratului, însă aș putea să vă divulg, fiindcă nu este secret, tematica la modul general la care mă gîndesc să scriu, și anume relația dintre Enescu și Lipatti. Relația oarecum de familie întrucît Enescu a fost nașul de botez al lui Lipatti, cît și cea profesională.

Și, în acest sens, am avut deja aici un prim recital la University of British Columbia, unde studiez, un recital de muzică de cameră, unde am prezentat atît lucrări camerale de-ale lui Enescu, cît și de-ale lui Lipatti. Sînt foarte bucuros că am reușit să organizez acest concert, mai ales pentru lucrările scrise de Lipatti care sînt foarte, foarte puțin cunoscute în America de Nord. Probabil acele Cinci lieduri pe versuri de Verlaine (Cinq chansons de Verlaine) ale lui Lipatti au fost prezentate aici în premieră nord-americană. Așa reiese din cercetările pe care le-am efectuat, ceea ce cred că nu-i puțin...”

Printr-o coincidență întîmplătoare, Seattle este locul de reședință al elevului preferat al lui Lipatti, astăzi profesorul respectat și pianistul Bela Siki. L-am întrebat pe Bogdan Dulu ce reprezintă pentru el acest oraș.

Bogdan Dulu: „Nu l-am cunoscut pe profesorul Bela Siki. Am fost la Seattle pentru prima dată săptămîna trecută pentru acest Concurs [internațional de pian] și ce pot să spun cu siguranță este că nu a fost și ultima dată pentru că mi-a plăcut extraordinar de mult; bine înțeles, fiind un pic subiectiv, mi-a plăcut orașul și pentru faptul că am avut un real succes la Concurs, dar lăsînd la o parte concursul, mi-a plăcut foarte mult și am găsit o atmosferă propice pentru artă și cultură.”

Cu cîteva luni în urmă, Bogdan Dulu remarca pe un site public că în România studenții la Academia de Muzică trăiesc încă sub un soi de clopot de sticlă, că nu există o deschidere informațională, o sincronizare cu lumea muzicală internațională, așa cum ar fi normal. Își menține astăzi opinia?

Bogdan Dulu: „Imi mențin acea opinie pe care am emis-o, dacă nu mă înșel, prin februarie-martie anul acesta. Din păcate de atunci nu s-a schimbat nimic și nu cred să se schimbe foarte curînd pentru că dinamica [învățămîntului muzical românesc] este cu totul alta. Atît între România și Europa și cu atît mai mult, dacă e să comparăm România și America de Nord. Standardele sînt diferite, percepțiile sînt diferite, culturile sînt diferite și accesul la informație este cu totul diferit. Cu siguranță este un acces mult mai direct și mai la sursă decît în România.

Eu sînt plecat din România de ceva mai mult de patru ani și trebuie să recunosc că numai cînd am plecat din România, am aflat de toate bazele de date online care se găsesc și la care toate universitățile mari din lume au acces și fără de care, practic, nu îți poți face o cercetare aprofundată în direcția unui doctorat cît de cît de actualitate.

Fiindcă pînă la urmă este vorba de a face un doctorat unde să spui ceva nou, iar aceste baze online, care își au sursa principală în America, - și mă refer la cele de la Indiana University, de la Oxford, de la Yale, de la Harvard - sînt niște lucruri care sînt updatate zi de zi și fără de care nu poți să trăiești fără a trece după ce le-ai descoperit.”

L-am întrebat pe pianistul Bogdan Dulu ce reprezintă Seattle în constelația concursurilor internaționale de pian.

Bogdan Dulu: „Voi fi foarte sincer, nu este neapărat unul dintre concursurile cele mai mari care se regăsesc acum pe firmament cum ar fi, să spunem, Concursul din Calgary, Honens, sau concursul de la Montreal. Dar este un concurs tînăr, abia la a patra sau a cincea ediție, organizatorii sînt foarte tineri și sînt dornici să dezvolte acest concurs pe viitor.

Chiar am avut o discuție cu aceștia, de la edițiile viitoare aș putea, poate, să colaborez cu ei în vederea extinderii acestui concurs în anumite direcții pe care cred că acest concurs le merită. Fiindcă premizele sînt deja acolo și lucrurile care s-au făcut sînt foarte, foare bine puse la punct, spre deosebire de alte concursuri la care am participat chiar recent și nu am fost atît de plăcut surprins.”

O medalie de aur la o competiție internațională rămîne o medalie de aur și l-am întrebat pe Bogdan Dulu ce proiecte de concerte are în viitorul apropiat.

Bogdan Dulu: „Voi avea încă un concert doctoral, parte din cerințele pentru doctorat aici la UBC unde
Cu soprana Angela Gheorghiu la Vancouver
Cu soprana Angela Gheorghiu la Vancouver
studiez. Recitalul va avea loc pe 19 noiembrie cu lucrări de compozitori europeni, Europa de la Est la Vest, din nou cu lucrări mai puțin cunoscute publicului nord-american și anume, de exemplu, Preludiile pentru pian de Boguslav Martinu și, în același timp, și Sonata Nr. 1 opus 24 de George Enescu, o lucrare pe care nu foarte multă lume o cunoaște aici; o lucrare extrem de dificilă și extrem de dragă mie.

In privința înregistrărilor pe disc, sînt niște tratative la această dată. Nu mă aflu în postura de a da mai multe detalii dar există niște planuri pentru sfîrșitul lunii februarie anul viitor. Nimic nu este însă concretizat, dar să sperăm că lucrurile se vor dezvolta într-o direcție favorabilă pentru toată lumea...”
Previous Next

XS
SM
MD
LG