Săptămâna viitoare, chiar luni, populaţia lumii va număra 7 miliarde de oameni. În ultimii 12 ani, populaţia a crescut cu un miliard. În Estul Europei tendinţa este însă în scădere dramatică, iar Moldova este ţara a cărei populaţie descreşte cel mai repede. Satele aproape părăsite şi în care mai locuiesc doar cîţiva bătrini au devenit o imagine emblematică pentru multe locuri din Ucraina, Rusia, Georgia, Belarus. Relatarile corespondenţilor Europei Libere sunt rezumate de Oana Serafim.
Populația lumii va ajunge la 7 miliarde de oameni
Halyna Marcenko este şefa departamentului de obstetrică a unei maternităţi din Kiev este îngrijorată de această tendinţă care are cauze obiective: „A fost o scădere dramatică a naşterilor după Cernobîl, după 1986. Trei sau 4 ani după aceea, femeilor le era frică să facă copii. Acum rata natalităţii este în creştere la Kiev, dar nu şi în restul Ucrainei. La sate, fertilitatea a scăzut dramatic, comparativ cu centrele raionale.
De ce a scăzut rata natalităţii în ţările regiunii ? Una din explicaţii este socio-economică, spune Ella Libanova de la Institutul pentru Demografie şi Studii Sociale de la Academia de Ştiinte a Ucraniei: „Vorbind despre fertilitate, există o mulţime de factori. In principal sunt factorii socio-economici, cîteodată cei psihologici, faptul că în Europa femeile tind să nu îşi mai dorească numai un rol domestic.”
Tendinţa este evidentă în întreaga regiune, în Rusia, Belarus, Moldova, Letonia, Lituania, Romania, Bulgaria, Ungaria, Serbia şi Croaţia, iar ea a început să se manifeste imediat după căderea comunismului, la începutul anilor 90. În ţările Asiei Centrale, de exemplu, natalitatea creşte iar viaţa tradiţională a femeilor face ca rata naşterilor să fie de doua ori mai mare decît în Rusia, de exemplu. Rusia, Belarus si Ucraina au pierdut în ultimii 20 de ani împreună 12 milioane de oameni.
Nu numai scăderea natalităţii este cauza micşorării populaţiei din regiune. I se adaugă şi o rată înaltă a mortalităţii, cît şi fenomenul migraţional.
Rusia, Belarus si Ucraina de exemplu, au pierdut în ultimii 20 de ani împreună 12 milioane de oameni. David Coleman, profesor de demografie la Universitatea Oxford din Marea Britanie vorbeşte despre creşterea mortalităţii în Rusia: „Rata mortalităţii, care a fost foarte mare în Rusia şi sub comunism, începînd din anii 60, a devenit mai ridicată, temporar, în anii 90. Acum pare să fi revenit la cum era sub comunism, dar este foarte relativă. Speranţa de viata la bărbaţi este în jur de 60 de ani şi a femeilor în jur de 70, diferenţa dintre ele fiind considerată mult mai mare decît în ţările dezvoltate sau oriunde în altă parte.
Mai concret, potrivit datelor recente ale ONU, speranţa de viaţă a bărbaţilor ruşi este de 63 de ani şi a femeilor de 75. Demografii găsesc o explicaţie a fenomenului în rata mare a alcoolismului la populaţia din această regiune.
Migraţia populaţiei este un alt fenomen care a dus la scăderea masivă a populaţiei în ţările din regiunea est europeană şi caucaziană. Moldova a pierdut cel puţin 20 % din populaţia activă a ţării, ceea ce poate fi estimat la un milion de oameni. Armenia şi Georgia au situaţii similare. Garik Hayrapetian, de la Fondul Naţiunilor Unite pentru Populaţie din Armenia: „Perioada de tranziţie a adus o îmbătrînire rapidă a populaţiei, creşterea emigraţiei şi o scădere bruscă a natalităţii. In Armenia, rata natalităţii este jumătate cît era in anii 90. Mai multi factori pot explica situaţia: schimbările sociale şi economice, tranziţia către relaţii de economie de piaţă unde nu toţi oamenii şi-au putut regăsi locul şi şi-au putut păstra standardul social. Unii au plecat în lume căutînd locuri mai bune unde să poată să-şi satisfacă aceste nevoi de existenţă. Un armean din 1000 emigrează în fiecare an.”
În Georgia lucrurile sunt asemănătoare: „Nici măcar un singur copil nu s-a mai născut în sat din 2001 încoace. E sfîrşitul. În satul acesta mai sunt pensionarii şi cînd o să moară şi ei, o sa rămînă numai o fantomă de sat”, apune Iamze Saparashvili, o infirmieră de 70 de ani, la pensie acum, dintr-un sat din estul Georgiei.
Şi totuşi în unele ţări din centrul Europei rata natalităţii a început să crească, spune profesorul Coleman, de la Universitatea Oxford: „Rata natalităţii este încă scăzută în Europa centrală, dar măcar în ţările în care a existat o reformă economică şi politică în direcţia democratizării, lucrurile par să îşi revină, şi speranţa de viaţă să crească mai ales in ţări precum Ungaria, Cehia şi Polonia care se îndreaptă spre evoluţii demografice similare cu cele pe care le-au avut înaintea celui de-al doilea război mondial şi se apropie de cele ale Europei Occidentale.
Deci, cu o viaţa mai bună şi un viitor mai previzibil, poate că şi în Estul Europei femeile se vor decide că au de ce să dea naştere mai multor copii, cărora să le ofere un viitor bun.
