Linkuri accesibilitate

2.11 - Chișinău: Parlamentul adoptă modificări la Legea audiovizualului


Posturile de radio și de televiziune din străinătate își vor putea difuza programele în R. Moldova doar după ce vor obţine de la Consiliul coordonator al audiovizualului o licenţă de acces.


2 noiembrie 2001

Ora Moldovei.

Parlamentul adoptă modificările la Legea audiovizualului.

Parlamentul a aprobat astăzi modificări la Legea audiovizualului, potrivit cărora companiile străine, care emit programe de radio și de televiziune pe teritoriul Republicii Moldova, vor trebui să dispună de o licență de acces. Subiectul principal al dezbaterilor de astăzi la constituit unul mai degrabă folcloric. Relatează Sergiu Praporșcic.

Legislativul a aprobat astăzi cu voturile tuturor grupurilor parlamentare modificări la Legea audiovizualului, care prevăd că posturile de radio și de televiziune din străinătate își pot difuza programele în Republica Moldova doar după ce vor obţine de la Consiliul coordonator al audiovizualului o licenţă de acces. Posturile de radio locale, care retransmit programe din străinătate, vor trebui să obţină o licenţă de retransmisie. Preşedintele Comisiei parlamentare pentru cultură, ştiinţă, învăţământ şi mijloace de informare în masă, deputatul comunist Vladimir Dragomir, a declarat de la tribuna Parlamentului că posturile de radio şi televiziune din străinătate urmează să achite o taxă.

Vladimir Dragomir: „Licenţa de acces este permis eliberat în baza acordului internaţional de către organele competente ce legalizează dreptul posturilor de radio şi canalelor de televiziune străine de a-şi difuza programe în spaţiul audiovizual al Republicii Moldova. Necesitatea introducerii acestei noţiuni este dictată de faptul că actualmente o serie de posturi audiovizuale străine îşi difuzează programele pe teritoriul Republicii Moldova fără a achita în bugetul de stat vreo plată oarecare.”

Legea votată astăzi nu prevede mărimea taxei pentru licenţele de acces şi de retransmisie. Un articol al acestei legi precizează doar că „până la instituirea taxelor pentru licenţă de retransmisie şi pentru licenţă de acces, Consiliul coordonator al audiovizualului va elibera astfel de licenţe conform cuantumului stabilit de Guvern”.

Legislativul a remis astăzi comisiei de specialitate un proiect de hotărâre prin care se propune să se aloce o sută de mii de lei din fondul de rezervă al Guvernului pentru construcţia monumentului „Badea Mior”. Ideea construcţiei acestui monument, care ar urma să fie amplasat în oraşul Soroca, aparţine scriitorului Ion Druţă. Încă în anul 1991 acesta a propus înălţarea monumentului „Badea Mior”, care ar simboliza „destinul neamului nostru – trecutul, prezentul şi viitorul”. Împotriva înălţării acestui monument s-a pronunţat Uniunea scriitorilor. Ideea lui Ion Druţă a fost însă preluată de deputaţii din Alianţa „Braghiş”, care au propus să se aloce în acest scop o sută de mii de lei. Deputaţii creşti-democraţi s-au pronunţat împotriva realizării acestui proiect. Iată o secvenţă din dialogul vicepreşedintelui Partidului Popular Creştin-Democrat, Vlad Cubreacov, cu deputatul pe listele Alianţei „Braghiş”, Mihai Petrace, care a prezentat proiectul de hotărâre în calitate de autor.

Vlad Cubreacov: „Sunt un mare iubitor al folclorului românesc şi a Mioriţei în special, care este cea mai frumoasă baladă, răspândită în spaţiul mioritic, pe întreg spaţiul românesc şi este cea mai frumoasă dintre ele. Vreau să vă întreb, eu sunt totuşi nedumerit – cine este Badea Mior? Vă rog să-mi răspundeţi, pentru că nu ştiu ce personalitate cărei i se înalţă un monument atât de costisitor, cum nu are nici o altă personalitate, domnitori, voievozi ai Moldovei, mitropoliţi, Cantemir, alţii nu au monumente atât de costisitoare şi atât de mari. Nu este nici o altă personalitate din toată istoria noastră care să aibă un monument şi care să fie tratată cu atâta grijă şi respect. Eu sincer vă spun, nu cunosc cine este badea Mior şi vă rog să-mi răspundeţi la modul cel mai serios, fără a încerca anumite speculaţii şi invenţii acum.”

Mihai Petrache: „Invenţii eu n-o să le fac, domnule Cubreacov, în primul rând. Încerc eu să vă răspund, nu sunt eu autorul acestei idei, noi am promovat această iniţiativă numai pentru susţinerea din punct de vedere financiar şi material al acestui proiect.”

Vlad Cubreacov: „Deci, nici Dumneavoastră nu cunoaşteţi cine este badea Mior?”

Mihai Petrache: „Dacă noi vom încerca să identificăm cine e acesta badea Mior eu cred că pur şi simplu noi am intra într-o polemică, care, cred eu, nu ţine de competenţa noastră, în mare parte. Eu ştiu că sunt foarte multe convenţionalităţi în identificarea acestui personaj.”

Deputaţii comunişti au declarat că ei susţin propunerea grupului parlamentar Alianţa „Braghiş”, dar au refuzat să voteze pentru adoptarea hotărârii pe motiv că Legislativul nu poate dispune de mijloacele financiare din fondul de rezervă, care este gestionat de Guvern. Iată ce a declarat preşedintele grupului parlamentar al comuniştilor,

Victor Stepaniuc: „Din partea fracţiunii noastre noi am vrea ca acest proiect să fie proiectul scos totuşi din ordinea de zi. Fără doar şi poate că proiecte sunt şi au existat mai multe. Noi cunoaştem chiar şi în ultimul moment deci nu este clar locul unde trebuie să fie fixat el. Eu cred că comisia specializată ar trebui la tema asta să mai discute şi să vină cu o propunere mai târziu, poate peste trei luni de zile, peste patru luni de zile. Fără doar şi poate că în societate sunt foarte multe probleme, deci, aşa să vorbim noi economice şi sociale şi lumea o să ne înţeleagă. Deşi acest proiect trebuie realizat. Noi propunem ca să fie scos din ordinea de zi. Domnule Cubreacov, vreau să vă spunem, că deşi autorul este necunoscut, dar a rămas în folclor. Şi nimeni din moldoveni, domnule Cubreacov, n-o să fie împotriva acestui proiect şi minorităţile naţionale, inclusiv şi românii.”

În finalul şedinţei, Parlamentul a creat o comisie specială, care va examina toate proiectele de modificare a Constituţiei, ce au obţinut avizul Curţii Constituţionale. În componenţa comisiei au intrat reprezentanţii tuturor grupurilor parlamentare, iar în calitate de preşedinte a fost ales vicepreşedintele comunist al Legislativului, Vadim Mişin.

Din Chişinău, Sergiu Praporşcic, Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG