Ieri, în centrul Chişinăului, o Mazdă impozantă a lovit puternic o tînără care traversa regulamentar strada. Martorii oculari susţin că fata aceea era pe zebră în clipa în care izbitura a proiectat-o cîţiva metri în sus. Starea tinerei era critică şi sper foarte mult să fie salvată de medici. Însă despre unii concetăţeni de-ai noştri, posesori ai unor automobile luxoase şi năbădăioase, merită să discutăm mai pe îndelete.
Realitatea cu amănuntul consemnată de Iulian Ciocan
S-a format aici, în anii tranziţiei interminabile, o tagmă aparte a şoferilor.
Am văzut odată cum un jeep nărăvaş era cît pe ce să spulbere o bătrînică în sectorul Botanica. Pensionara încremenise îngrozită pe zebra care nu-i era de nici un ajutor. Bolidul grăbit frînase totuşi. Dar de după geamurile fumurii se iţi o faţă lată şi rumenă care începu s-o facă cu ou şi cu oţet pe biata bătrînă.
Iar odată mi s-a întîmplat un caz şi mai ciudat, tot în sectorul Botanica. Mergeam pe trotuar cînd, la un moment dat, dintr-un jeep ţîşni un individ masiv care se răsti la mine: „Vină şî mă ajiută sî împing maşîna. Hai mai răpidi!” Era un ordin! Nu o rugăminte frumoasă. De aceea, am ignorat mesajul individului. Am fost înjurat ca la uşa cortului, fireşte.
Mă gîndesc uneori că oamenii ăştia şi-au dorit foarte mult, şi-au dorit din tot sufletul să devină posesori ai unor maşini scumpe şi uriaşe. Sînt nişte oameni de curînd înavuţiţi care, din cauza dorinţei arzătoare reprimate, pesemne, multă vreme, şi-au pierdut pur şi simplu cumsecădenia în clipa în care şi-au văzut visul cu ochii.
Ei sînt alături, în preajma noastră. Ei mereu te pot lovi pe zebră, te pot bălăcări de după geamul fumuriu al portierei. Şi nimeni nu-i va putea opri! Aşa că fiţi atenţi, stimaţi ascultători!
