Oficiul ONU pentru drepturile omului a lansat azi la Chişinău un îndrumar pe care l-a alcătuit pentru autorităţile statelor şi organizaţiile preocupate de traficul de fiinţe umane. La prezentarea ghidului, Înaltul Comisar ONU pentru drepturile omului Navanethem Pillay a lăudat eforturile pe care le face Moldova pentru combaterea fenomenului, dar nu a trecut cu vederea nici lacunele. Relatează Lucia Diaconu.
Înlăturarea cauzelor traficului de oameni, asigurarea protecţiei victimelor şi pedepsirea traficanţilor - astfel a rezumat Navanethem Pillay, Înaltul Comisar ONU pentru drepturile omului, principiile de care ar trebui să se ghideze, după standardele ONU, statele atunci cînd îşi propun să stăvilească traficul de fiinţe umane.
În Moldova traficul de fiinţe se bucură de atenţia autorităţilor şi a societăţii, - a spus în luarea sa de cuvînt oficialul ONU care însă a adăugat că eforturile „semnificative” ale guvernului moldovean nu sînt îndeajuns atîta timp cît infractorii scapă nepedepsiţi racolînd noi victime:
„Prin instaurarea cadrului legal şi de politici se face un pas înainte în combaterea traficului de fiinţe umane şi totuşi multe rămîn a fi făcute pentru a consolida capacitatea agenţiilor de drept pentru a identifica mai eficient potenţiale victime ale traficului şi a înlătura lipsa de pedeapsă pentru criminali.”
Autorităţile moldovene recunosc că statul continuă să fie vulnerabil în ceea ce priveşte combaterea traficului de fiinţe umane din mai multe motive: „Traficul de fiinţe umane este şi un efect al situaţiei economice precare, care împinge oamenii să accepte să fie traficaţi sau să meargă la riscuri enorme în căutarea unor surse de întreţinere a copiilor şi familiior. O altă cauză este şi imperfecţiunea justiţiei în RM fapt care naşte sentimentul de impunitate a unor persoane implicate în trafic, ceea ce duce la frica victimelor de a recurge la protecţia organelor de drept.” - a spus la lansarea ghidului ONU ministrul de externe moldovean şi preşedintele Comitetului Antitrafic Iurie Leancă.
Demnitarul se arată însă convins că relansarea economică şi reformarea justiţiei vor contribui la diminuarea semnificativă a fenomenului. Ultimul raport anual al Departamentului de stat american a scos R. Moldova de pe lista ţărilor care nu depun suficiente eforturi pentru a combate traficul de fiinţe umane. Şi datele statistice de care fac uz autorităţile moldovene arată că fenomenul ar fi în declin.
Dar organizaţiile societăţii civile care îl monitorizează în permanenţă susţin că autorităţile nu ar trebui să se îmbete cu apă rece. Ana Revenco, preşedintele ong-ului “La strada”:
„După numărul de dosare penale, după numărul de cazuri identificate nu putem judeca despre declinul sau nedeclinul unui fenomen. Mai degrabă aceste cifre vorbesc despre proactivitate, gradul de eficienţă a eforturilor şi măsurilor. Exact aşa cînd mai mulţi ani în urmă s-a spus că sînt primele semnale înregistrate de trafic de bărbaţi, dar asta nu însemna că doar din acel an a început să apară acel fenomen. Noi am început să-l vedem doar din acel an, avînd deja nişte cunoştinţe mai suficiente, avînd nişte instrumente care ne permit să identificăm. La fel şi aici.”
Datele cu care operează centrul „La strada” arată că pentru femeile şi fetele din Moldova, ţara cu rată foarte înaltă de migraţie, riscul cel mai mare e să fie traficate pentru exploatare sexuală, pe cînd bărbaţii cel mai des sînt recrutaţi de reţelele de traficanţi pentru munci în agricultură şi construcţii.
Copiii de asemenea sînt traficaţi pentru munci forţate şi cerşetorie. Majoritatea victimelor provin de la sate şi au o educaţie şi calificare profesională modeste.
